Votul prin corespondență. Ce s-a vrut și ce a ieșit…

Share:

Camera Deputaţilor a adoptat miercuri legea votului prin corespondenţă, într-o formă lacunară. Votul prin corespondenţă va fi aplicabil doar pentru alegerile parlamentare, iar votanţii, cetăţenii români cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, nu se vor putea înscrie online, ci se vor putea înregistra printr-o cerere la ambasade şi consulate.

Legea votului la distanţă va ajunge pe masa preşedintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
 Proiectul de lege privind votul prin corespondenţă a fost adoptat, miercuri, de Camera Deputaţilor cu 257 de voturi „pentru“, 30 „împotrivă“ şi 12 abţineri.
 Camera Deputaţilor era forul decizional, după ce în prealabil legea trecuse de Senat, într-o formă cu totul diferită. Dacă forma proiectului de lege care a ajuns la Senat prevedea aplicabilitatea legii pentru alegerile parlamentare, europarlamentare şi prezidenţiale, forma adoptată miercuri prevede că votul la distanţă e aplicabil doar pentru parlamentare. Asta deşi înainte de votul în plen, liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că votul la distanţă se va aplica şi pentru alegerile prezidenţiale.
 PNL şi PSD au ajuns astfel la un consens în privinţa votului prin corespondenţă, PNL renunţând uşor la articolul care prevedea aplicarea legii la toate tipurile de alegeri.”Prezidenţialele sunt peste vreo patru ani, avem suficient timp să reuşim să convingem o majoritate parlamentară să accepte şi acest amendament, dar e un lucru bun că, astăzi, inclusiv cei de la PSD acceptă să facă această reparaţie morală celor din diaspora”, a declarat Alina Gorghiu, copreşedintele PNL.
În plus, Comisia de cod electoral a decis, la propunerea PSD, şi eliminarea din proiect a posibilităţii înscrierii online în registrul electoral pentru votul prin corespondenţă. Asta înseamnă că Parlamentul nu i-a uşurat nicicum diasporei dreptul de a vota, scrie Adevărul.
Românii din străinătate vor trebui să meargă la ambasade şi la consulate sau să trimită prin poştă la misiunile diplomatice o cerere pentru a se înregistra. Practic, un vot la distanţă, dar doar pe jumătate.
 Mai exact, „alegătorul cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, care doreşte să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile generale pentru Senat şi CameraDeputaţilor trebuie să se înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă, în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, depuse personal sau transmise prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a paşaportului cu menţionarea statului de domiciliu, în cazul cetăţenilor români cu domiciliul în străinătate, respectiv o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte dreptul de şedere, eliberat de autorităţile străine”, se arată în lege.
 Membrii PNL s-au opus marţi acestui amendament, însă fără succes. Acesta a fost, de altfel, printre singurele momente de opoziţie ale PNL faţă de amendamentele PSD. În plus, liberalii nu au depus niciun amendament înainte de votul din Camera inferioară a Parlamentului.
 De asemenea membrii Comisiei de cod electoral au mai stabilit, tot la propunerea PSD, că va fi interzisă divulgarea secretului votului sub sancţiunea legii penale şi că exercitarea votului prin corespondenţă este personală, iar exercitarea votului prin corespondenţă în numele altei persoane va fi interzisă sub sancţiunea legii penale.
 „Alegătorul îşi poate exercita dreptul de vot prin corespondenţă o singură dată, la fiecare scrutin, sub sancţiunea legii penale. (…) Alegătorul are obligaţia, sub sancţiunea legii penale, de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”, se mai arată în lege.
 Astfel, românii pot opta pentru votul prin corespondenţă înscriindu-se în Registrul Electoral, pe baza unei cereri pe care o depun personal sau o trimit prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de reşedinţă, în umătoarea perioadă:
 „Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri parlamentare la termen şi până
la data expirării a 48 de ore de la data începerii perioadei electorale, alegătorii cu domiciliul în ţară şi cu reşedinţa în străinătate, precum şi cei cu domiciliul în străinătate se pot înscrie în Registrul electoral cu adresa din străinătate pentru scrutinul respectiv în baza unei cereri scrise, datate şi semnate, cuprinzând numele, prenumele, codul numeric personal, însoţită de o copie a actului de identitate şi o copie a documentului care dovedeşte reşedinţa, eliberat de autorităţile străine, sau a paşaportului, cu menţionarea statului de domiciliu, transmise prin poştă ori depuse la misiun ea diplomatică sau oficiul consular”, se arată în lege.
 Referitor la plicul care va fi trimis românilor pentru a vota la distanţă prin Poşta Română („transmiterea plicului se va realiza în sistem de viteză prioritar sau expres pentru care se va solicita dovada primirii”) va include elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot, după caz.
„Plicul interior va conţine un autocolant cu menţiunea „VOTAT”, prevăzut cu elemente de siguranţă stabilite prin hotărâre a Guvernului. Alegătorul lipeşte autocolantul pe opţiunea acestuia din buletinul de vot prin corespondenţă”, se arată în lege.
Plicul va mai conţine un certificat de alegător ce va cuprinde „numele şi prenumele alegătorului, codul numeric personal, domiciliul sau reşedinţa din străinătate, după caz, seria şi numărul actului de identitate, precum şi declaraţia pe proprie răspundere a alegătorului privind exercitarea în mod liber, direct şi secret a dreptului de vot, datată şi semnată olograf. În conţinutul declaraţiei se vor menţiona tipul şi data scrutinului”, mai scrie în lege.
De asemenea, alegătorii vor primi plicurile cu câteva zile înaintea scrutinului.”Plicurile exterioare sigilate trebuie expediate cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral pentru votul prin corespondenţă”, se arată în lege.
Alte probleme reclamate de organizaţiile non-guvernamentale care au urmărit atent parcursul legii ar fi modul cum poate fi urmărit traseul buletinului de vot, de la momentul în care acesta e trimis de elector prin poştă, spre secţia de vot.”Legea acoperă numai alegătorii care au domiciliul şi reşedinţa în străinătate şi prin condiţiile de înscriere e birocratizat sistemul. Trebuie adusă cerere, document de identitate şi un alt document care să arate că respectivul cetăţean este domiciliat sau are reşedinţă în străinătate. De asemenea, nu poate fi urmărit traseul buletinului de vot după votul propriu-zis”, a precizat pentru Adevărul reprezentantul Expert Forum, Septimius Pârvu, doar câteva dintre aspectele discutabile ale legii.
Elena Calistru, preşedintele organzaţiei Funky Citizens, ridică o altă problemă la această lege, cea referitoare la procedura cum a avut loc încredinţarea contractului Poştei Române pentru a se ocupa de trimiterea de buletine de vot celor înscrişi.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.