Ionuț Vulpescu, un mandat plin de reușite la Ministerul Culturii

0

Schimbarea statutului Culturii în societate, politici publice în domeniu, precum și stadiul unor proiecte importante au fost temele abordate de fostul ministru al Culturii, Ionuț Vulpescu, într-un interviu acordat Agerpres.

El a subliniat că lasă succesorului său speranța renăscută a oamenilor de cultură și că își dorește să vadă un ministru al Culturii, „oricum s-ar numi”, care să-și ducă la sfârșit un mandat complet, astfel încât „să poată construi cu adevărat”.

Vulpescu a menționat că a demarat un plan de investiții atât pentru repararea și modernizarea unor lăcașuri culturale — teatre, muzee, săli de spectacole—, cât și pentru construirea unora noi.

„Este vorba în primul rând de Muzeul Național de Istorie, o clădire istorică, greu încercată de timp. Apoi, am speranța că Festivalul „George Enescu” va avea, în fine, o sală de concerte demnă de secolul XXI, în centrul Capitalei. Îmi place să cred că demersurile noastre vor fi continuate de noul ministru și susținute de noul Guvern”, a explicat el.

AGERPRES: Domnule ministru, este ultima zi petrecută în fruntea unui minister pe care mulți îl consideră ca pe o Cenușăreasă a fiecărei guvernări. Și asta ține de ani buni. Se va schimba vreodată această situație?
Ionuț Vulpescu: Schimbarea statutului Culturii în societate, și în preocupările guvernării, a început. A fost obiectivul meu principal. Am spus, nu o dată, că, dacă în comunism am rezistat prin cultură, în democrație trebuie să ne afirmăm prin cultură. Suntem o națiune creatoare, cu oameni încă educați, iubitori de cultură. Ei constituie o masă critică necesară schimbării. Important este să ne pese nouă, celor care facem politică sau gestionăm politic acest domeniu, de ei, de creatori. Nu am avut nici pe departe un mandat complet, de patru ani. Cu toate acestea, sunt convins că el va însemna ceva în domeniu. Am acest orgoliu, de a fi un om care a făcut altfel lucrurile, acolo unde cei mai mulți s-au mulțumit cu un soi de rutină a actului de conducere. Nu spun că a fost simplu, sunt și lucruri pe care nu am putut să le fac, sau pe care le-aș fi abordat altfel, știind ce știu acum. Pentru cineva care vrea să facă politică la modul serios, o astfel de responsabilitate îi testează capacitatea de a stăpâni complexitatea, de a genera alianțe pentru atingerea unor obiective, de a intra în dialog cu toate zonele de interes ale domeniului. Sper că, după ce va trece această perioadă confuză, care întrerupe multe proiecte începute, de bine, de rău, când alegerile din 2016 vor da o majoritate clară și un guvern politic, să continuăm elaborarea Strategiei Naționale în domeniul Culturii. Va fi cadrul conceptual în care se va dezvolta, în care se vor genera politici publice, proiecte și programe. Visez la momentul în care un ministru la Cultură, oricum s-ar numi el, va duce din nou la capăt un mandat de patru ani. Ca să poată construi cu adevărat. Deocamdată doar cârpim, improvizăm, încercăm să ținem lucrurile pe linia de putere. Și, cel mult, putem visa la viitor. Nici vorbă să avem timp pentru a lucra la definirea lui.

AGERPRES: Ce înseamnă, totuși, Ministerul Culturii? Mulți din generațiile mai tinere resping ideea de ‘cultură oficială’. Asta chiar face viața grea celor care trebuie să conducă ministerul și sunt convins că ați simțit neîncrederea unora dintre cei care activează în domeniu.
Ionuț Vulpescu: Cu tot respectul pentru cei care gândesc așa, ei fac o greșeală, dintr-o cunoaștere superficială și resentimentară a trecutului, pentru că, înainte de ‘cultura oficială’ din comunism, a fost ‘cultura oficială’ din vremea lui Carol al II-lea. Nu poate exista o cultură oficială, este imposibil așa ceva. Creația este un domeniu al diversității, al independenței gândirii, al revoltei, al atitudinilor antisistem. A existat, și există, nu de ieri, de azi, practica statului, a „puterii” de a susține diverse acțiuni culturale. Ar mai fi existat capodoperele lui Michelangelo fără ‘ajutorul de stat’ dat de Papa Iulius al II-lea? E doar un exemplu. Acum, intervenția statului are alte obiective și alte mecanisme. Ele sunt subsumate unui imperativ: democratizarea accesului la cultură, facilitarea actului creator, ca parte a ceea ce numim ‘contract social’. Nimeni nu cere creatorului să facă ceva anume pentru banii publici la care are acces. Finanțările se fac transparent. Dar fără aceste ‘subvenții’, instituții de cultură prestigioase nu ar mai putea funcționa. Nu putem transforma cultura în marfă. Acești bani sunt o investiție în viitor. Nu există o cultură pentru ‘elite’, care merită apreciată, și una pentru ‘vulg’, care merită disprețuită. Această abordare, reală, a făcut mult rău culturii române în ultimii 25 de ani.

Ministerul Culturii este, în viziunea mea, în primul rând un loc în care se gândește strategic pentru domeniu, se elaborează politici publice. Evident, sunt instituții culturale de interes național care trebuie finanțate, coordonate, sunt acțiuni de interes național care trebuie organizate. Sunt investiții care trebuie finanțate și finalizate, sunt investiții pe care trebuie să le facem în viitor, care și ele trebuie proiectate, finanțate din diverse surse. Ministrul este interfața domeniului cu Guvernul și cu Parlamentul. Și cred că mi-am făcut datoria în domeniul acesta.

AGERPRES: Totul se învârte în jurul banilor până la urmă, nu?
Ionuț Vulpescu: Da, și nu. Da, pentru că, neglijat atâta vreme, financiar, dar și ca statut în cadrul sistemului instituțional românesc, domeniul are multe nevoi și puterea publică multe datorii față de cultură, începând cu cele morale. Subfinanțarea culturii este o realitate, dar nu o fatalitate. Și în aceste 11 luni am reușit să atrag mai mulți bani pentru Cultură, deși am lucrat pe un buget gândit de alții. Am avut șansa unor miniștri de Finanțe care n-au ținut să confirme imaginea tipică despre cel care păstorește domeniul, aceea de contabil cu mânecuțe. N-au deschis ei larg băierile pungii, dar au înțeles nevoile domeniului și, pe fondul bunei performanțe a economiei, au acordat mai multe fonduri culturii. Cel mai important lucru mi se pare readucerea către Cultură a banilor de la Loteria Română, bani care au mers către finanțarea culturii vii, prin Administrația Fondului Cultural Național. Sunt bucuros că am reușit să asigurăm, prin lege, finanțarea revistelor culturale. Este vorba despre minimum 4,5 milioane de lei anual, sumă indexată cu indicele inflației. Finanțarea lor nu este un lux, este o investiție în viitor. Sunt la fel de bucuros de faptul că, la 1 ianuarie 2016, TVA la cărți, manuale, ziare, reviste și alte produse culturale va fi redus la 5%. Mai mult, am demarat un plan de investiții atât pentru repararea și modernizarea unor lăcașuri culturale: teatre, muzee, săli de spectacole, cât și pentru construirea unora noi. Este vorba în primul rând de Muzeul Național de Istorie, o clădire istorică, greu încercată de timp. Apoi, am speranța că Festivalul „George Enescu” va avea, în fine, o sală de concerte demnă de secolul XXI, în centrul Capitalei. Îmi place să cred că demersurile noastre vor fi continuate de noul ministru și susținute de noul Guvern.

AGERPRES: Sunteți unul dintre miniștrii care au apărut foarte des în public la manifestări culturale extrem de diverse…
Ionuț Vulpescu: Probabil există ceva baroc în formarea mea intelectuală. Dincolo de glumă, interesul meu este firesc. Nu poți fi unidimensional. Frumusețea vieții constă în diversitatea ei. Dincolo de interesul meu pentru faptul cultural, real și constant, care nu are legătură cu ‘obligațiile de serviciu’, există și dorința de a aprecia munca acelora care au făcut posibile acele evenimente. Publicul nu cunoaște „bucătăria internă” a unui spectacol, a unei expoziții, a unui festival. Eu am ajuns să le cunosc, știu câtă muncă și dăruire, câte sacrificii implică. Iar prezența mea alături de ei este modul meu de a le mulțimi, prin solidaritate, pentru ceea ce au făcut și fac.

Mai este și un interes „vinovat”, ca să zic așa. Am ferma convingere că domeniul cultural poate deveni o marcă de țară, care poate ridica industria turismului. Avem festivaluri culturale de înaltă ținută, recunoscute în plan internațional. Mă gândesc la Festivalul „George Enescu”. Sunt altele care devin tot mai atractive de la ediție la ediție. Sunt din domenii atât de diferite: teatru, cinematografie, dans, muzică, clasică și modernă, jazz, tradiții și obiceiuri, meșteșuguri tradiționale. Ideea de la care am pornit este aceea de a le ajuta să crească, prin finanțări, prin promovare, prin consiliere. Comunitățile locale, instituțiile descentralizate, Ministerul, cei implicați în activități economice în turism pot sta la aceeași masă și lucra pentru reușita lor. Toată lumea are de câștigat. Așa putem valorifica și patrimoniul material al culturii, îi putem finanța întreținerea și repararea, punerea în valoare, promovarea. Dar trebuie să învățăm să lucrăm împreună, cu conștiința că succesul este operă colectivă. Interesul pentru acest gen de manifestări se vede și din faptul că anul acesta am găzduit, la Teatrul Național, festivalul NETA (New European Theatre Action), care a reunit teatre de prestigiu din Balcani și din Europa. Cultura română este atractivă și va fi și mai căutată dacă ne vom promova coerent și tenace valorile.

AGERPRES: Există impresia că românul nu este interesat de cultură, că este mai degrabă consumator de ‘divertisment’ televizat, că se răspândește un soi de incultură agresivă. Cât e adevăr, cât imaginație în aceste afirmații și ce se poate face pentru a modifica realitatea, pentru a schimba percepția?
Ionuț Vulpescu: Real este și consumul crescut de subcultură televizată, dar nu numai, reală este și un soi de respingere a actului de cultură „serios”. Dacă ne aplecăm mai atent asupra lucrurilor, vedem unde greșim. Peste tot în lume există forme populare de expresie artistică, iar unele dintre ele au dat adevărate capodopere, în muzică, în arte vizuale, în arta spectacolului. Omul are nevoie de cultură, care este un instrument prin care se poate exprima, poate spune despre el și despre lumea în care trăiește. Noi trebuie să le oferim acestor oameni oportunitatea și mijloacele de a se exprima. Mai mult, trebuie să-i educăm pentru a recepta actul cultural și pentru creație. Și lucrurile se schimbă. Am făcut un sondaj privitor la consumul cultural în rândul tinerilor. Și lucrurile sunt încurajatoare. Există o mare nevoie de cultură. Să fim inteligenți și să știm s-o satisfacem. De aceea, am finanțat mult mai multe acțiuni culturale dedicate publicului tânăr, public fără de care creatorii de artă și de cultură nu pot exista. Este o simbioză și ea trebuie să funcționeze permanent.

AGERPRES: Ce lăsați viitorului ministru al Culturii?
Ionuț Vulpescu: Speranța renăscută a oamenilor de cultură, aceea că pot fi în centrul construcției sociale a României moderne. Așa cum au fost mereu în istoria ultimilor aproape două sute de ani. Câteva proiecte importante, la care țin în mod deosebit, și cel mai important este cel al pregătirii aniversării centenarului Marii Uniri. Dialogul deschis cu oamenii de cultură, care trebuie să continue, pentru finalizarea Strategiei Naționale în domeniul Culturii. Bătălia pentru creșterea bugetului Culturii, care este abia la început. O relație bună cu oamenii din Comisiile pentru cultură ale Parlamentului. Legi și proiecte de continuat. Și obișnuitele probleme, inerente unei astfel de instituții, nici simple, nici ușor de rezolvat.

AGERPRES: Ce veți face de acum înainte?
Ionuț Vulpescu: Sunt deputat, membru al Comisiei pentru Cultură al Camerei Deputaților. Voi continua să lucrez pentru Cultură, pentru oamenii din domeniu. Oameni care m-au ajutat și m-au sprijinit în tot acest timp, cărora le sunt dator, la rândul meu, cu un sprijin pe măsură pentru rezolvarea problemelor lor. În PSD, ca vicepreședinte, mă voi concentra asupra refacerii legăturilor partidului cu mediul cultural. Este o obligație pe care mi-am asumat-o și pe care o pot onora. În rest, voi rămâne același fidel „consumator” de cultură, în toată diversitatea ei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.