Dragnea, audiat în dosarul „Referendumul”

Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat luni, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că în continuare se consideră nevinovat în legătură cu acuzațiile care i se aduc în dosarul „Referendumul”, susținând, printre altele, că adresa prin care s-a cerut organizarea de tombole în teritoriu a fost trimisă probabil de către tineri voluntari care lucrau în sediul de campanie al partidului.

La acest termen al procesului, Liviu Dragnea a făcut câteva precizări în fața instanței, după ce președintele completului de judecată, Livia Stanciu, i-a cerut să spună doar dacă are ceva nou față de declarațiile anterioare. „În continuare, precizez că mă consider nevinovat”, a spus Liviu Dragnea.

Una din acuzațiile procurorilor se referă la faptul că Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al PSD, a transmis organizațiilor județene ale partidului o adresă în care solicita organizarea unei tombole cu premii, la care să participe alegătorii care s-au prezentat la referendumul din 29 iulie 2012.

Ulterior, susține DNA, el ar fi dat dispoziție să fie transmisă o nouă adresă, prin care să fie anulată prima.

În legătură cu această acuzație, Liviu Dragnea a spus în sala de judecată că a aflat de adresă după ce a studiat un registru aflat la partid, însă el nu a știut cine a avut inițiativa de a întocmi și nici cine a trimis-o în teritoriu. În consecință, el a cerut trimiterea unei noi adrese prin care să fie anulată prima.

Dragnea a relatat că nu a luat nicio măsură administrativă în acest caz, deoarece nu s-a stabilit cine anume a fost autorul, mai ales că în sediul de campanie activau foarte mulți voluntari.

„Am avut o discuție cu mai mulți membri din staff-ul de campanie. Concluzia a fost că tineri voluntari, care au lucrat în sediul de campanie și care veneau cu tot felul de idei, ar fi conceput și trimis adresa. La întrebarea mea cum au avut acces la sistemul informatic și cum au trimis adresa cu semnătura mea scanată pe ea, au răspuns că sistemul informatic era accesibil multora din sediul de campanie. Nu era un sistem informatic cu protecție foarte mare. Recunosc că nu am dat atunci multă importanță acestui fapt. A doua zi, am anulat acea adresă, gândindu-mă că nu poate avea efecte. Orice eventuală greșeală a fost reparată. (…) În echipa de campanie, care era fluctuantă, erau în jur de 30-35 oameni, iar în secretariatul general lucrau 14-15 oameni. Nu era o persoană care să se ocupe de corespondența cu cei din teritoriu, pentru că volumul de lucru era foarte mare. După ce s-a declanșat ancheta la DNA, care a dus la acest proces, mi-ar fi fost imposibil să cred că cineva va mai recunoaște sau își va aminti că a expediat acea adresă”, a afirmat liderul PSD.

Potrivit acestuia, mesajele tip SMS au fost trimise din sediul de campanie al PSD către membrii din teritoriu fără ca el să știe.

„Militanții de partid și membrii de partid, în timpul campaniilor electorale și între campanii, discută cu cetățenii din zona în care locuiesc, pe care îi cunosc, sunt vecini sau rude. Nu era nevoie ca cineva să îndemne militanții de partid să facă rost de datele celor care nu au venit la vot, pentru că ei știu aceste date. Așa funcționează partidele din toată lumea. Listele electorale permanente sunt publice, se afișează la sediul primăriilor sau la secțiile de vot”, a adăugat Dragnea.

Pe 15 mai, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel.

Dragnea a fost trimis în judecată de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013 pentru săvârșirea infracțiunii de folosire a influenței sau autorității de către o persoană care deține o funcție de conducere într-un partid, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

„Ca un prim pas, Liviu Dragnea, în calitate de secretar general al partidului pe care îl reprezenta, dar și de coordonator al campaniei electorale, a emis două adrese, la 12 și 13 iulie 2012, destinate organizațiilor județene de partid, respectiv președinților și directorilor de campanie, dar și primarilor din țară ai acelui partid, adrese prin care, pentru obținerea participării la vot a alegătorilor, în proporție de 60%, li se solicita să ia măsuri incriminate de Legea nr. 3/2000 (în fapt, promisiuni de foloase materiale în scopul de a determina alegătorii să voteze) și, de asemenea, să propună prefecților înființarea de secții de votare în stațiunile turistice, care nu sunt ele însele unități administrativ-teritoriale”, arăta DNA.