Radu Graţian Gheţea, reţeta managementului de succes la CEC Bank

0

 Radu Graţian Gheţea lucrează de peste 40 de ani în sistemul bancar. Un profesionist „pur sânge” care impresionează prin cunoştinţele sale, Radu Graţian Gheţea este preşedinte al CEC Bank (fosta CEC – Casă de Economii şi Consemnaţiuni) din mai 2007.

Cunoştinţe, viziune, strategie, management performant şi, nu în ultimul rând, dorinţa de transparenţă totală a acţiunilor CEC Bank sunt realităţi ale mandatului lui Gheţea. De altfel, sub conducerea sa, CEC Bank şi-a atins obiectivul de a deveni o bancă comercială universală, ajungând în „Top 6” o bancă din categoria celor de risc sistemic cu o cotă de piaţă de 7,6%-7,7%. Chiar şi în perioada crizei economice, în timp ce alte instituţii bancare au cerut de la acţionari bani suplimentari pentru majorarea capitalului social, CEC Bank, sub conducerea lui Gheţea, a reuşit să obţină profit, ceea ce reprezintă o performanţă lăudabilă!

Cotidianul online „Cronica Română” vă prezintă un amplu interviu cu Radu Graţian Gheţea, Președinte Director General al CEC Bank. Reputatul bancher vorbeşte, printre altele, de proiectele derulate de CEC Bank, despre competiţia acerbă care se duce în sistemul bancar, dar şi despre momentele importante ale carierei sale.

 – Domnule Gheţea, spuneţi-ne în primul rând câteva cuvinte despre dumneavoastră, despre activitatea dumneavoastră. Ştiu că o carieră de peste 40 de ani este greu de rezumat în câteva fraze, dar haideţi să încercăm să enumerăm pilonii cei mai importanţi ai activităţii dumneavoastră profesionale…

Toată viaţa mi-am dorit să fiu profesor şi până la urmă mi s-a îndeplinit acest vis, în contextul în care, în timpul liber, am câteva prelegeri pe care le ţin la o universitate. Dorind foarte mult acest lucru, m-am pregătit şi am intrat la Facultatea de Matematică pe care am absolvit-o în 1972, cu o schimbare totală de direcţie înspre matematici aplicate. Reamintesc că pe vremea aceea se introduceau primele calculatoare în România şi soarta dar şi rezultatele la învăţătură au făcut ca după absolvirea facultăţii să fiu repartizat la Centrul de Calcul al sistemului financiar bancar. Din prima zi am fost, dacă pot spune aşa, repartizat la un proiect care s-a numit “Automatizarea Operaţiunilor Bancare la Banca Română de Comerţ Exterior”, care a fost mulţi ani o bancă fanion a sistemului bancar din România. Din păcate, această bancă a dispărut în alte condiţii decât cele pe care ni le-am fi dorit cu toţii. Aşadar, nu am intrat în bancă pe uşa din dos, deşi din punct de vedere fizic era cam din dos (uşa şi sălile de calculator!), şi am activat în Banca Română de Comerţ Exterior timp de 22 de ani, avansând de la funcţia de analist programator până la cea de director general şi membru al Biroului Executiv, cum se numea atunci. Directorul general coordona cinci direcţii. În 1994 am fost de acord cu transferul la o bancă nou înfiinţată, Banca Bucureşti, actuala Alpha Bank, în poziţia de prim-vicepreşedinte al băncii (în traducere liberă, însemna numărul doi în bancă, dar primul dintre români!). Am activat, deci, 13 ani în această bancă, începând cu momentul zero, până în 2007, când banca era în Top cinci şi, după cum ştie toată lumea, vorbim de o bancă care a evoluat foarte frumos. A treia bancă, la care lucrez şi în prezent, este CEC Bank, fostă CEC. Am preluat conducerea Casei de Economii şi Consemnaţiuni în mai 2007 cu misiunea de a pune în practică o propunere pe care o făcusem la vremea respectivă către autorităţi. Prin autorităţi înţeleg Guvern, Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională. Voiam să transformăm CEC într-o bancă comercială universală.

Rezumând, vorbesc de o carieră de 43 de ani avută în trei bănci comerciale, cu experienţe diferite şi anume bancă de stat înainte de 1989, apoi bancă de stat după 1989 (mă refer la BRCE – niciodată nu o să spun că am lucrat la Bancorex pentru că eu am plecat cu mult înainte ca denumirea să se schimbe!). Vorbesc apoi de o bancă privată cu capital străin, la care am lucrat 13 ani, o experienţă extrem de interesantă şi utilă. Şi aşa cum v-am spus, din 2007, a fost vorba de o bancă de stat, CEC, la care am venit cu un proiect tentant, atractiv, nu numai pentru mine, dar şi pentru echipa care mă înconjoară, o echipă de peste 6.000 de oameni. Noi, de altfel, ne-am atins obiectivul de a deveni o bancă comercială universală, suntem în Top 6, suntem o bancă din categoria celor de risc sistemic cu o cotă de piaţă peste 5%, în condiţiile în care cota noastră de piaţă este de 7,6%-7,7%. Ce este important este faptul că am devenit o bancă care contează în ceea ce se numeşte creditare în România.

 – Care sunt, domnule Gheţea, cele mai importante proiecte derulate de CEC Bank în 2015? Ce surprize (plăcute) pregătiţi clienţilor în 2016?

În 2015 am avut ca obiectiv principal ceea ce a caracterizat întreaga perioadă de după 2011, şi anume consolidarea poziţiei, consolidarea instituţiei ca bancă comercială universală. Este foarte greu să faci o bancă comercială universală competitivă şi vă spun că putem discuta câteva zile numai pe marginea acestui subiect. Este vorba de schimbarea mentalităţilor, sistemelor, metodologiilor, atitudinii, lucru care se face foarte greu, dar care se poate pierde foarte uşor dacă au loc nişte stângăcii. Aceste stângăcii pot apărea, vorba românului, dacă te întinzi mai mult decât îţi este plapuma! Tot timpul există o goană după clienţi, mai ales a celor din categoria persoanelor juridice, corporaţii, IMM-uri, dacă ne referim la activitatea de creditare. Dar, în acelaşi timp, trebuie să fii pregătit pentru a deservi aceşti clienţi pentru că la un moment dat vrei, spre exemplu, să câştigi drept client o multinaţională, iar acesta/aceasta trebuie să primească de la tine servicii similare cu cele primite de „mama” multinaţionalei, cu filiala în România, în orice ţară europeană. Am avut, deci, ca scop consolidarea statutului de banca comercială universală şi ne propunem în continuare, printre obiectivele principale ale băncii, păstrarea acestui statut de bancă comercială universală. Ca o nuanţă suplimentară aş spune că într-o criză economică deosebită, am fost singura bancă ce a avut profit în toţi aceşti ani. Sigur, nu a fost vorba de profituri spectaculoase, dar nu a fost nevoie, ca în cazul altor bănci care au avut pierderi mari, să mergem la acţionar/acţionari pentru a cere bani suplimentari de majorare a capitalului. CEC Bank nu a fost în această situaţie. În timpul crizei ne-am concentrat pe stabilitate şi pe eliminarea pierderilor, pentru atingerea indicatorilor de prudenţialitate. Totodată, ne-am uitat şi la ceea ce se întâmplă în jur, la mediul înconjurător, economic, bancar şi de afaceri. Ne propunem ca în perioada următoare, începând cu anul 2016, în afară de consolidare, să venim şi cu ceea ce orice acţionar aşteaptă întotdeauna: cu un profit substanţial. Acest lucru înseamnă să măreşti strocul, cum se spune în limbajul canotorilor, să te uiţi mult mai atent la performanţe, să ai un control mult mai strict asupra cheltuielilor şi să vii la acţionar şi să poţi să îi dai un dividend cu care să se mândrească. Nu spun că acţionarul nu trebuie să se mândrească cu ceea ce am făcut noi în această perioadă. Să nu uităm că această bancă nu a mai primit o majorare de capital din 2006. In toată această perioadă în care noi ne-am transformat dintr-o bancă de economii într-o bancă comercială universală nu am primit bani, aşa cum multe bănci cu nume importante au primit de la acţionari. Mai mult, am adus acţionarului, ca aport la capital, profitul făcut, care este de peste 500 de milioane de lei, adică mai mult decât a fost ultima majorare de capital din 2006. Şi asta în condiţiile unei crize acute.

Ce ne propunem în continuare? Să consolidăm statutul şi în acelaşi timp să avem un ochi în plus spre profitabilitate crescută. După cum ştiţi, în perioada ultimilor doi ani, întregul sistem bancar s-a confruntat cu cerinţe foarte, foarte ridicate în ceea ce priveşte menţinerea indicatorilor de prudenţialitate la un nivel rezonabil. Şi când spun rezonabil, o fac fără să aduc critici Băncii Naţionale, care este destul de strictă în această direcţie. Am avut cheltuieli mari, ca tot sistemul bancar, am făcut şi noi provizioane foarte multe, s-au curăţat bilanţurile, situaţie ce a însemnat cheltuieli enorme şi, în consecinţă, profitabilitatea a suferit din punctul acesta de vedere. Sperăm ca, în anii următori, începând cu 2016, să utilizăm resursele noastre de dezvoltare şi să avem o creştere de profitabilitate. Ne-ar prinde mai bine dacă această acţiune a noastră ar fi sprijinită şi de către acţionar, mă refer la statul român, printr-o majorare de capital, o majorare de capital cu infuzie de bani noi, nu aceea pe care o punem noi în fiecare an şi pe care sper s-o putem pune şi în continuare. Mă refer la o infuzie de bani care să ne permită să evoluăm mai bine şi mai eficient în ceea ce priveşte creditarea. De ce? Pentru că poţi face activitate de creditare numai în limitele pe care ţi le permit indicatorii de prudenţialitate şi, după cum ştiţi, fondurile proprii au ca bază de calcul, ca element important, capitalul.

– CEC Bank este un jucător important pe piaţa bancară din România. Cât de acerbă este, domnule Gheţea, concurenţa în acest domeniu?

Foarte, foarte acerbă. Nici nu vă puteţi închipui cât de dură este. Nu sunt un cunoscător al adevărului absolut în domeniul bancar, am încă multe de învăţat, sunt de principiul că trebuie să învăţăm mereu, însă eu aş putea să spun că mă număr printre persoanele care sesizează care este lupta dintre banci şi cât de important este să fii pregătit pentru o astfel de luptă. Şi să vă dau câteva exemple. Cel mai elocvent exemplu este evoluţia dobânzilor la credite şi evoluţia dobânzilor în mediul bancar românesc. Sigur, este important semnalul pe care îl dă Banca Naţională cu dobânda de politică monetară. Băncile, în momentul în care apar oportunităţi – şi oportunitate înseamnă afaceri bancare cu riscuri mici – sunt foarte agresive şi de aici apare lupta acerbă de care vorbeam. Şi o să vă dau exemple câteva domenii în care a fost şi există această luptă acerbă. Prima bătălie importantă, vizibilă, care s-a dat între bănci a fost pentru piaţa de retail şi s-a localizat prin anul 2005, deşi creditarea imobiliară a fost, practic, statuată prin lege încă din 2001. Toată lumea şi-a pus drept ţintă în business-planuri acapararea unei părţi cât mai mari din această piaţă. Încet-încet a demarat şi lupta pentru agricultură şi mă refer la perioada în care era facil să finanţezi agricultura prin creditele punte, credite pe care le ofereai ca bancă până primeau oamenii subvenţiile. Şi această piaţă s-a stabilizat între timp. Să vă dau un exemplu şi din zilele noastre privind mult-dezbătutele fonduri europene. Vreau să ştiţi că pentru proiectele importante iniţiate de administraţiile publice locale (UAT-uri – unităţi administrativ teritoriale şi mă refer aici la Consilii Judeţene şi Primării), lupta este incredibilă. În primul rând se folosesc dobânzi de bază foarte reduse fie că este vorba de euro, fie că este vorba de lei. Atât ROBOR, cât şi EURIBOR sunt undeva, într-o zonă care începe cu „0,” (zero virgula), la care se adaugă o marjă sub unu. Este vorba de o competiţie extraordinară pentru atragerea acestui tip de afaceri puţin riscante care aduc un venit constant băncii. Să nu uităm şi de bătălia pentru era digitală. Aţi văzut că foarte des vin bănci care susţin că au introdus mobile banking, că au mai dezvoltat ceva pe internet banking, că au dezvoltat self bank sau alte tipuri de inovaţii tehnologice. Cineva îmi spunea că nu înţelege de unde este atâta competiţie între bănci şi bancheri pentru că, îmi spunea, atunci când vă întâlniţi sunteţi zâmbitori, radioşi, câteodată vă şi pupaţi. Asta face parte din secretul meseriei, pentru că, în spatele zâmbetelor şi salutărilor cordiale, există intotdeauna o atenţie specială în a afla ce mai pun la cale celelalte bănci şi dacă nu cumva poţi să le-o iei înainte. Deşi unii dintre colegii mei nu recunosc acest lucru, eu, însă, vă spun că este adevărat. Ne urmărim paşii, evoluţia, pentru că piaţa este limitată şi numai cei care reuşesc să aibă informaţii suficiente şi o viziune adecvată reuşesc să o cucerească.

 – Unde vedeţi, domnule Gheţea, sectorul bancar peste trei, patru ani?

Este greu să faci acest tip de prognoze pentru că lucrurile în acest sistem se schimbă foarte repede. De altfel, experienţa, evoluţia ultimilor şapte-zece ani a fost atât de tumultuoasă, incertă, imprevizibilă, încât este greu să avansezi nişte estimări care să aibă şi argumentele aferente. Bill Gates spunea la un moment dat că avem tentaţia să supraevaluăm ce se va întâmpla în următorul an şi să subevaluăm ce se va întâmpla în anii următori. Perioada pe care o traversăm acum este una de regrupare, de repoziţionare a sistemului bancar, de restructurare în sensul că structurile existente până acum câţiva ani încep să se schimbe, apar consolidări şi preluări de banci, apar vânzări, ieşiri din sistem. Sunt destul de multe intenţii de intrare care nu s-au concretizat dar probabil se vor concretiza în perioada următoare, pentru că piaţa românească oferă încă oportunităţi mari în ceea ce priveşte activitatea bancară şi este de aşteptat să mai avem şi alţi jucători nou-veniţi. În acest context, aş spune că în următorii trei-patru ani sistemul nu va fi diferit radical de modul în care este acum. Prevăd tot un număr de 35-40 de bănci în sistem, în continuare cred că vor rămâne dominante, ca număr, băncile universale, deşi există opinii că sunt prea multe bănci universale şi în consecinţă ar trebui să rămână numai patru-cinci. În acest context, ar trebui să susţin şi eu acest punct de vedere în sensul că ar trebui să rămână doar băncile mari, printre care şi CEC Bank. Nu vreau, însă, să fiu subiectiv şi voi spune că, în continuare, România are oportunităţi de dezvoltare în domeniul bancar, deosebit de mari, şi mă refer în primul rând la cele 45% ale populaţiei care nu sunt bancarizate. Mă refer, de altfel, la 20-30% din populaţie care apare că este bancarizată pentru că pensia şi salariul i se plătesc într-un card, iar cetăţenii se duc a doua zi la bancomat să scoată banii. Este evident că acest lucru nu înseamnă bancarizare. Sigur, încet-încet, aceste lucruri vor evolua sau vor dispărea. Eu când spun că trebuie să bancarizăm mă gândesc la faptul că în România activităţile oamenilor de la ţară, din provincie, se vor diversifica, oamenii vor îmbrăţişa – aşa cum au făcut şi cu cardurile, internet banking, mobile banking – propunerile care vin din partea băncilor şi vom asista la o extindere a activităţii bancare şi asupra acestei importante părţi a populaţiei.

Astăzi, din păcate, dacă ai o afacere mică – o patiserie, o gogoşerie sau alt tip de afacere de familie – nu prea foloseşti cardul. Ai un cont în bancă pentru că te obligă legea, dar aici nu vorbim de banking. Ca să concluzionez, cred că va fi nevoie de o activitate bancară mai mare decât atât. Poate va mai veni vreun jucător mare pe piaţă, de asemenea nu este exclus să asistăm la nişte concentrări în mâna câtorva bănci, concomitent cu dispariţia unor jucători mai mici care nu vor mai găsi piaţa interesantă. Acest lucru, repet, în condiţiile unei concurenţe tot mai puternice. Concret, mă aştept peste câţiva ani, dacă o să ne uităm la gradul de intermediere de acum, la o intensificare, la o creştere a activelor bancare, creştere uniformă, continuă, pentru a putea acoperi cerinţele pieţii.

 – Care este stragia de afaceri a CEC Bank şi care sunt grupurile ţintă vizate de banca pe care o conduceţi? Prin ce se diferenţiază CEC Bank de ceilalţi competitori de pe piaţa bancară?

Sunt mai multe lucruri prin care CEC Bank se diferenţiază. În primul rând, în momentul de faţă suntem, fără a supăra pe nimeni, singura bancă comercială cu capital integral de stat. Şi Eximbank este bancă comercială, dar cu un specific aparte. Noi suntem o bancă comercială în sensul pur al cuvântului, în timp ce ei au şi alt tip de operaţiuni pe care le fac în numele statului. Noi, însă, suntem singura bancă cu capital de stat care contăm în bătălia cu băncile private cu capital integral străin sau cu capital mixt. Spre exemplu, Banca Transilvania a devenit deja un jucător important, fiind o bancă cu capital mixt.

Dorim să ne păstrăm acest statut care ne diferenţiază de celelalte bănci. Suntem banca cu cea mai mare reţea de unităţi. Suntem banca care contează enorm în câteva domenii şi în acest context vă spun şi câteva direcţii în care suntem foarte puternice. Avem, spre exemplu, 2,7-2,8 milioane de clienţi activi. Când spun clienţi mă refer, în special, la deponenţi, dar pe acest segment ne apropiem de aproape 10% din totalul depozitelor din sistemul bancar românesc. Încrederea în CEC Bank rămâne extrem de ridicată. Suntem banca care a dat sute de mii de credite în agricultură şi am făcut acest lucru în perioada în care agricultura avea nevoie acută de fonduri, în care subvenţiile naţionale şi cele europene veneau cu un decalaj foarte mare. Se promitea agricultorului că aceste fonduri vor veni în noiembrie şi acesteau erau primite de către acesta abia în februarie! Suntem banca care a finanţat şi continuă să finanţeze cu foarte multă insistenţă agricultura şi prin faptul că suntem o bancă prezentă în foarte multe sate: în jur de 800 dintre unităţile noastre sunt în mediul rural! Ceea ce contează enorm! Ca o paranteză, aş spune că mi-au fost aduse foarte multe critici pentru că m-am opus înfiinţării Băncii pentru Dezvoltare prin grefarea ei pe CEC Bank. Chiar am fost amuzat de faptul că cineva a spus că noi, de fapt, în România avem o bancă de dezvoltare şi anume Banca Română de Dezvoltare – Societe Generale dar, din păcate, aceasta este cu capital privat. Când a fost această discuţie, am argumentat că CEC Bank nu este de dorit să fie transformată într-o bancă de dezvoltare pentru că în aceste condiţii nu mai aveai nevoie de 6.000 de oameni şi 1.000 de unităţi. Probabil că în înţelepciunea sa Guvernul a găsit soluţia corectă şi a lansat acest proiect pe structura EximBank. Vă spuneam că CEC Bank finanţează masiv agricultura, că avem foarte multe unităţi, că suntem o bancă cu un grad foarte de mare de încredere. Se pare că suntem campioni în ceea ce priveşte cofinanţarea proiectelor din fonduri europene. Au fost acordate peste 30.000 de credite dar ceea ce este şi mai important este faptul că grantul adus depăşeşte 10,5 miliarde de lei. Deci vorbim de banii care au venit gratis prin finanţările noastre. Ne dorim să rămânem în continuare un jucător important şi pe acest domeniu. Revenind la agricultură, vă pot spune că 18% din portofoliul nostru de credite este repartizat acestui sector. O altă cifră importantă, 43-44%, este pentru IMM-uri, unele dintre ele activând şi în agricultură. Ocupăm locul trei în ceea ce priveşte numărul de ATM-uri, am depăşit un milion de carduri, avem internet banking, vom avea curând şi mobile banking, ne preocupă, de asemenea, şi era digitală. Suntem atenţi la tot ceea ce se întâmplă pe piaţă pentru a nu pierde startul în orice provocare se preconizează.

– Au existat, domnule Gheţea, în timpul mandatului dumneavoastră, tendinţe şi imixtiuni politice în activitatea CEC Bank?

Da, au existat aceste tendinţe. Am mai dezbătut la un moment dat această temă. În cei opt ani şi jumătate de la venirea mea în CEC, sigur că tendinţe sau încercări au fost mereu, exceptând aici ultimii doi ani, după ce am declarat la Parlament că au existat aceste lucruri. Şi cineva m-a întrebat dacă am o listă în acest sens. Nu am nicio listă. De fiecare dată abordarea, poziţia băncii, este că începând cu mine şi terminând cu oricare dintre salariaţi trebuie să avem în privinţa oricărei solicitări un răspuns legal şi în conformitate cu normele interne ale CEC Bank. Dacă solicitarea nu se încadrează, eu, personal, am comunicat si am preluat reproşurile şi consecinţele aferente. Prefer însă să nu dezvoltăm acest subiect mai mult decât trebuie. Eu sunt bucuros că atitudinea pe care noi am adoptat-o a fost una corectă, deşi sunt convins că am deranjat de foarte multe ori. Probabil că opt din zece intervenţii erau nerezolvabile şi acest lucru mi-a adus foarte multe antipatii. Le suport în continuare, fiind cu inima împăcată că banca a făcut întotdeauna lucrurile în aşa fel încât toţi cei care au luat aceste decizii, într-un for sau altul, să poată doarmă liniştiţi noaptea.

 – Domnule Gheţea vă mulţumesc pentru amabilitate…

 Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.