Nesimțire: Parlamentarii și-au votat pensiile speciale!

Senatorii şi deputaţii au votat, marţi, în plenul reunit al celor două Camere, proiectul de lege privind pensiile speciale pentru parlamentari, adoptând, cu unele modificări, cererea de reexaminare formulată de preşedintele Klaus Iohannis. Astfel, parlamentarii vor beneficia de pensie doar dacă nu sunt realeşi şi au încheiat cel puţin un mandat complet. Totodată, aleşii au decis că vor primi bani pentru transport în locul maşinilor de serviciu, respingând în acest sens o altă reexaminare solicitată de şeful statului.

Plenul Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, cererea de reexaminare a președintelui Klaus Iohannis pe proiectul legii privind pensiile parlamentarilor și au adoptat proiectul cu 287 voturi „pentru”, un vot „împotrivă” și cinci abțineri, acceptând parţial observaţiile şefului statului. Parlamentarii liberali nu au participat la vot. Legea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis, care este obligat , în termen de 10 zile, să o promulge.

Astfel, parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.

Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

„Deputații și senatorii beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare. Pentru mandate incomplete, indemnizația pentru limită de vârstă se calculează proporțional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puțin de un mandat parlamentar. Nu beneficiază de indemnizația pentru limită de vârstă deputații și senatorii care au fost condamnați definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracțiuni de corupție prevăzută la art. 289 — 291 din legea nr. 286/2009 privind Codul Penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și pentru infracțiunile prevăzute la art. 254 — 257 din legea nr.15/1968 privind Codul Penal al României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și ulterioare„, prevede proiectul de lege.

Votul la cererea de reexaminare la legea pensiilor speciale a fost prilej de scandal in plenul comun, intrucat PNL a contestat procedura pe care a ales-o presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea.

După ce Zgonea a anunţat că legea a fost adoptată cu totul,  PNL a solicitat un vot suplimentar, invocând regulamentul, pentru lege în ansamblu. Intenţia era astfel ca legea să fie respinsă la al doilea vot, după adoptarea modificărilor aduse de comisii.

Valeriu Zgonea a anunţat că o lege reexaminată nu poate fi respinsă ulterior, ci doar aprobat sau respins raportul Comisiilor.

„Eu va supun inca o data la vot, dar o sa fim deliciul presei! Vreti sa o supun din nou la vot?” a exclamat Zgonea.

În cele din urmă, Zgonea a acceptat acordarea unui nou vot. La primul vot, pentru pensiile speciale au votat „pentru” 300 de parlamentari, la al doilea – 287,  liberalii anunţând că nu participă la vot. Cum raportul a fost aprobat, legea se consideră adoptată, a explicat Valeriu Zgonea.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Ludovic Orban, a declarat, după vot, că are dubii că în sală erau 287 de parlamentari, la votul privind pensiile speciale ale aleşilor, câţi a numărat Valeriu Zgonea, însă precizează că nu poate dovedi acest lucru, astfel încât PNL nu poate contesta votul.

Ludovic Orban se referă la cele două voturi date de plen – primul pentru modificările aduse de Comisii şi al doilea pentru lege în ansamblu. La primul vot, s-au exprimat prin vot aproximativ 310 parlamentari, în timp ce la al doilea vot s-au exprimat puţin peste 290. Această diferenţă este greu de explicat, susţine Orban, în condiţiile în care parlamentarii PNL, în număr de 90, nu au votat.

Liberalul a precizat că PNL nu poate „dovedi” acest lucru, astfel încât nu poate fi contestat votul. Ludovic Orban a declarat că situaţia este asemănătoare cu cea din 2010, la votul asupra Legii pensiilor, când preşedintele Camerei de atunci, Roberta Anastase, a fost acuzată că a numărat greşit, adăugând voturi „pentru” astfel încât legea să fie adoptată, deşi în sală nu era cvorum. Atunci, CCR a decis că nu se poate pronunţa asupra unor astfel de cazuri şi să decidă câţi parlamentari erau, în realitate, în sală.

„Se pare că Valeriu Zgonea o depăşeşte în măiestrie pe Roberta Anastase”, a spus Orban.