Iohannis, un an de mandat. Sute de invitați la Cotroceni!

Share:

Președintele Klaus Iohannis și-a preluat mandatul la 21 decembrie 2014, după ce a câștigat alegerile prezidențiale în fața fostului premier și președinte al PSD Victor Ponta. Şeful statului a invitat, luni seară, 500 de oameni la Palatul Cotroceni, de la salvatorii din Colectiv- medici , pompieri, asistente- până la familiile victimelor şi răniţi la un concert de colinde susţinut de Corul Madrigal, sărbătorind astfel şi un an de când a a ajuns la conducerea ţării.

Cererile justiției de ridicare a imunității parlamentarilor, pensiile speciale, Codul fiscal, demisia premierului Victor Ponta au fost teme abordate de președintele Klaus Iohannis în relația cu reprezentanții Guvernului și Parlamentului în primul său an de mandat. Șeful statului a avut și consultări instituționale cu prim-ministrul, membri ai Guvernului cât și cu partidele, potrivit Agerpres.

Președintele și Parlamentul au avut puncte de vedere diferite asupra anumitor proiecte, fie că a fost vorba de pensiile speciale, de modificările aduse Codul fiscal sau votul prin corespondență. Klaus Iohannis nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituțională proiecte de acte normative sau hotărâri asupra cărora viziunea sa era alta decât a Legislativului sau a Executivului.

2015 a fost și debutul unui „alt mod de a face politică”, așa cum declară șeful statului, a fost anul în care Înalta Curte a decis că Iohannis, în calitate de primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate, și un an al premierelor — pentru prima dată în istoria consultărilor pentru desemnarea unui premier, șeful statului a dorit să afle și opinia societății civile.

În decembrie anul trecut, în discursul de învestitură în Parlament, șeful statului declara că dorește o schimbare profundă a țării, astfel încât România să iasă din zona senzaționalului și a spectacolului.

„Cu toții ne dorim o transformare profundă a societății în care trăim, a României, în ansamblul său. Schimbările de legislație sunt doar un pas. Ele vor trebui însoțite de o schimbare de mentalități, practici și mod de lucru. Îmi doresc o Românie scoasă din sfera senzaționalului, devenit cotidian, o Românie în care nu e timp de spectacol pentru că puterea și opoziția lucrează. Și președintele, și Guvernul, și Parlamentul lucrează”, afirma Iohannis.

Atunci a anunțat că va chema la consultări partidele politice pe teme fundamentale legate de reconstruirea marilor sisteme publice românești — educație, sănătate și sistemul de pensii.

Pe 12 ianuarie, președintele Klaus Iohannis a avut primele consultări cu partidele parlamentare, în urma cărora a obținut consensul pentru ca bugetul alocat Apărării să atingă 2% din PIB în anul 2017.

La sfârșitul lunii ianuarie, șeful statului a avut consultări cu partidele și formațiunile parlamentare despre prioritățile legislative, respectiv pachetul de legi electorale, precum și simplificarea procedurilor pentru cererile de încuviințare a reținerii, arestării sau percheziției parlamentarilor. El a propus un calendar în ceea ce privește pachetul de legi electorale, arătând că a convenit ca până la finele noii sesiuni parlamentare să existe o soluție legislativă în acest caz.

În aprilie, Iohannis a invitat partidele la consultări referitoare la stadiul legislației electorale și procedurile parlamentare de încuviințare a cererilor justiției. După consultări, șeful statului a anunțat că există un acord pe legislația privind alegerile locale, finanțarea partidelor, alegerile parlamentare și pe votul din diaspora.

În mai, președintele Iohannis a promulgat pachetul de legi privind finanțarea activității partidelor și campaniilor electorale, legea partidelor politice și cea pentru alegerea autorităților administrației publice locale, deși a afirmat că acestea nu sunt perfecte, însă a admis că reprezintă un câștig.

Legea votului prin corespondență, care vizează însă doar alegerile parlamentare, a fost adoptată abia în octombrie și a fost promulgată în noiembrie de șeful statului, după ce CCR a respins sesizarea ALDE și UDMR pe acest proiect de lege.

În mai, președintele a discutat cu partidele și formațiunile parlamentare despre cadrul juridic privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Liderii partidelor politice au semnat, în urma acestor discuții, o inițiativă legislativă de modificare și completare a Legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice.

În iunie, consultările au vizat Strategia Națională de Apărare a Țării, care a fost prezentată în Parlament.

La aceste consultări, reprezentanții Puterii și cei ai Opoziției au intrat separat, după ce liberalii au anunțat la acea dată că nu mai recunosc legitimitatea premierului Victor Ponta, în contextul solicitării DNA în cazul său.

După demisia premierului Ponta, pe fondul protestelor din stradă în urma tragediei de la Colectiv, șeful statului a avut două runde de consultări cu formațiunile parlamentare pentru desemnarea unui prim-ministru, iar, în premieră, la Cotroceni au fost invitați și reprezentanții societății civile.

Președintele Iohannis a avut consultări și cu liderii confederațiilor sindicale, cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a evalua prioritățile în acest domeniu, dar și cu parlamentarii care reprezintă circumscripția electorală Diaspora și cu deputații minorităților naționale.

Parlamentul a adoptat în prima sesiune ordinară a acestui an legea privind pensiile speciale pentru parlamentari. Șeful statului a cerut reexaminarea proiectului. El motiva că reexaminarea este necesară în contextul caracterului excesiv și arbitrar al noii indemnizații de care ar urma să beneficieze deputații și senatorii, dar și pentru că acest drept ar urma să se acorde tuturor parlamentarilor care au săvârșit fapte de corupție potrivit vechiului Cod penal, precum și celor al căror mandat a încetat pentru incompatibilitate.

În decembrie, Parlamentul a aprobat cererea de reexaminare a președintelui pe proiectul legii privind pensiile parlamentarilor, adoptând propunerea legislativă cu amendamente. Proiectul, care este o modificare la Statutul deputaților și senatorilor, prevede că parlamentarii care îndeplinesc condițiile vârstei standard de pensionare au dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizație pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeși pentru un nou mandat.

Și în privința Codului fiscal șeful statului a cerut reexaminarea. Aceasta a fost adoptată de Parlament în cea de-a doua sesiune parlamentară.

Între cererile de reexaminare cerute de șeful statului s-a mai numărat și cea referitoare la darea în plată.

În mandatul fostului președinte Traian Băsescu, relația cu premierul a funcționat în baza unui pact de coabitare, în schimb Klaus Iohannis a demarat încă din cea de-a treia zi a mandatului său consultări instituționale cu premierul de la acea dată — Victor Ponta. Astfel, șeful statului a avut mai multe întâlniri cu acesta, care au vizat între altele numirea de noi miniștri, noi ambasadori ai României în diferite țări, procesul aderării țării la zona euro, legislația. De asemenea, el a avut întâlniri instituționale și cu miniștrii pe domeniile de care este responsabil șeful statului.

După ce DNA a anunțat că Victor Ponta este învinuit de fapte penale, președintele Iohannis i-a cerut acestuia demisia. Și după ce Ponta a renunțat la conducerea PSD, șeful statului și-a menținut opinia, arătând însă că va colabora cu acesta tot instituțional.

Când Parlamentul a respins cererile justiției în cazul Ponta, șeful șeful statului a acuzat legislativul că este un „scut”, punctând că imaginea României este afectată.

Premierul Ponta a ales în mai multe rânduri să nu-l informeze pe președintele Iohannis cu privire la vizitele sale externe, fapt taxat la nivel declarativ de șeful statului. Astfel, în iunie președintele declara că a aflat despre vizita la Baku a premierului Victor Ponta după ce acesta plecase spre capitala Azerbaidjanului.

Despre deplasarea la Sofia a fostului premier Ponta, unde a vorbit despre imigranți, președintele a arătat că acesta nu a avut mandat. Șeful statului l-a sfătuit și pe fostul vicepremier Gabriel Oprea să demisioneze, după ce un polițist din coloana oficială care îl însoțea a murit.

În urma protestelor de stradă împotriva autorităților izbucnite după incendiul de la Colectiv, Ponta și-a depus mandatul.

Deși pe parcursul primului an de mandat a arătat că își dorește ca PNL să ajungă la guvernare, șeful statului și-a schimbat radical viziunea și a anunțat după demisia lui Victor Ponta că îl propune prim-ministru pe Dacian Cioloș, care să conducă un guvern tehnocrat. El a respins astfel propunerea avansată de PSD — Liviu Voinea. Șeful statului a mers și în rândul manifestanților care protestau împotriva autorităților în contextul tragediei de la Colectiv.

În timpul mandatului lui Ponta la conducerea Guvernului, șeful statului a respins nominalizarea lui Mihai Fifor la Transporturi, după demisia lui Ioan Rus. Șeful statului i-a cerut fostului premier nominalizarea unei alte persoane care să întrunească „condițiile necesare”.

Șeful statului s-a adresat de cinci ori Parlamentului de la câștigarea alegerilor prezidențiale. Primul mesaj a fost cu ocazia preluării mandatului, după care au urmat alocuțiunea din luna februarie, când a cerut ca până la finalul sesiunii parlamentare să existe o nouă legislație privind alegerile, prezentarea Strategiei Naționale pe Apărare, discursul de la începutul sesiunii parlamentare de toamnă despre criza refugiaților, votul prin corespondență, un cod al incompatibilităților și reglementări privind aleșii locali și cel la un an de mandat.

Pe 16 decembrie, la un an de mandat, el a anunțat că marea miză a anului viitor este refacerea încrederii în politică. De-a lungul anului, președintele Iohannis a criticat de mai multe ori Parlamentul pentru respingerea cererilor justiției de ridicare a imunității unor parlamentari, susținând că perseverează în a obstrucționa procesele.

La 100 de zile de mandat, președintele Klaus Iohannis declara că rămâne cea mai mare nemulțumire a sa modul în care Parlamentul continuă să trateze cererile justiției și faptul că procedurile mai transparente și mai simple care privesc încuviințarea cererilor nu au fost onorate.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.