Pensii speciale pentru profesioniștii de la Ambulanță!

Peste 80 de senatori PSD, UNPR, PNL şi UDMR au depus pe 22 decembrie un proiect de lege privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul Serviciilor de Ambulanţă Judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, potrivit Mediafax.
Acesta reglementează obligaţiile şi drepturile personalului profesionist de intervenţie – medici, asistenţi medicali, ambulanţieri/şoferi de autosanitară şi operatori registratori de urgenţă. Iniţiatorii consideră că aceştia trebuie să dobândească un regim special având în vedere că îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebit de periculoase.
„Proiectul de statut are drept scop eliminarea discriminării şi asimilarea unor drepturi dobândite de personalul operativ militar din cadrul MAI ce îndeplineşte atribuţii de urgenţă şi intervine alături de personalul profesionist operativ din cadrul Serviciilor de Ambulanţă Judeţene şi al Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov”, susţine, în expunerea de motive, senatorul PSD Florian Bodog, în numele iniţiatorilor.
Astfel, potrivit articolului 18, personalul de intervenţie ar urma să beneficieze de „pensie specială de serviciu, cu reducerea vârstei standard de pensionare, fără penalizare, dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: vârsta minimă de 57 de ani şi o vechime de cel puţin 20 de ani în activitate ca personal operativ de intervenţie”.
Parlamentarii care au semnat proiectul de lege propun ca pensia să reprezinte 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile legale, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. La pensie au dreptul şi cei cu o vechime de 15-20 de ani, cu o diminuare de 1% din baza de calcul pentru fiecare an care lipseşte. Dacă în urma actualizării cu valoarea punctului de pensie rezultă o pensie specială mai mică, se păstrează pensia aflată în plată.
Această pensie specială are regimul juridic al unei pensii pentru limita de vârstă, mai stipulează iniţiatorii. Totodată, pe lângă salariul lunar (compus din salariul de bază, gărzi, indemnizaţii, sporuri, premii şi prime), cei care fac parte din personalul operativ au dreptul la ajutoare şi alte drepturi băneşti stabilite prin contracte colective de muncă, indemnizaţii de instalare, de mutare, de delegare sau de detaşare, precum şi la decontarea cheltuielilor de cazare şi transport în ţară şi străinătate, dar şi la încadrarea activităţii în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii de muncă. Ei beneficiază, de asemenea, de spor pentru condiţii deosebit de periculoase pentru suprasolicitări psihice şi nervoase, stres, zgomot intens şi de lungă durată, pericol, risc fizic şi risc în traficul rutier în timpul deplasărilor în misiune şi de „concediu de odihnă suplimentar plătit pentru prevenirea îmbolnăvirii profesionale, asigurat într-o staţiune balneoclimaterică de tratament, asigurat de angajator, inclusiv transportul pe teritoriul României”. La acestea se adaugă vouchere de vacanţă, bilete de tratament şi recuperare.

Potrivit articolului 14, alineatul 2, „copiii aflaţi în întreţinerea unei persoane ce face parte din personalul profesionist operativ de intervenţie, decedat sau încadrat într-un grad de invaliditate ca urmare a rănirii acestuia în timpul ori în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, precum şi soţul sau soţia acestuia pot fi angajaţi ca personal contractual, fără examen sau concurs, în unităţi din cadrul Serviciilor de Ambulanţă Judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov, dacă îndeplinesc condiţiile legale. Identificarea postului în vederea angajării se face ţinând cont de studiile solicitantului şi de cerinţele postului”.
Proiectul de lege stipulează că personalul ”trebuie să se comporte cu cinste şi demnitate profesională, să nu prejudicieze în niciun fel imaginea instituţiei şi să nu submineze încrederea pacienţilor”.
Angajaţilor le este interzis să încalce normele privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate, să prezinte în public informaţii şi date obţinute în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau comentarii referitoare la acestea şi să „exprime în public opinii contrare intereselor României”.
Senatul este prima cameră sesizată.