Isărescu avertizează în privința dării în plată

0

Legea dării în plată este o lege bună, dacă respectă principiile din expunerea de motive, adică vină în ajutorul celor care au probleme reale, a spus vineri Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României. Însă aceeași lege nu spune nimic despre garanția pe care statul o acordă prin programul ‘Prima casă’, a avertizat guvernatorul.

Isărescu, guvernatorul BNR, a arătat că Spania are o lege similară, însă tradiţia ţării noastre în acest tip delegislaţie nu este foarte mare.„Noi discutăm cu băncile în calitate de supraveghetor, dar nu am cunoștință de nicio înțelegere între bănci. Credem că ce au anunțat unele bănci, în condițiile în care legea va fi aprobată în forma actuală, mi se pare o reacție actuală la o propunere legislativă majoră. Legea dării în plată, dacă va fi aprobată în concordanță cu expunerea de motive, adică să se refere la cei care au probleme reale, și nu la alte imobile sau terenuri, cred că nu ar strica. Pe de altă parte, dacă mă întrebați pe mine, este foarte bine ce am văzut în ultimele zile, în sensul că se vine cu informații corecte. Numai în Spania se găsește o astfel de lege. România, însă, nu are totdeauna o tradiție legislativă și bancară să venim cu inovații. Această lege, așa cum este în prezent, nu spune nimic despre garanția pe care statul o dă prin programul Prima casă. Trebuie să ieșim din starea obsesivă că băncile se răzbună”, a spus Isărescu.

Potrivit oficialului BNR, Legea dării în plată nu face neapărat dreptate între debitori și bancă, iar instituțiile bancare își asumă riscuri enorme atunci când acordă credite din banii deponenților.

„Reacția băncilor la Legea dării în plată este o reacție prudențială și normală și nu trebuie interpretată ca un fel de răzbunare, așa cum am văzut că se discută prin presă. Odată pentru totdeauna trebuie să înțelegem cum funcționează o bancă. Ea dă credite din banii pe care îi atrage de la deponenți, iar la deponenți nu există negocieri. Dacă dumneavoastră vă duceți la bancă să cereți să vă retrageți banii la ora 3,00 și banca întârzie cu explicații că are dificultăți, atunci nu e bine. Băncile își asumă riscuri și trebuie să aibă grijă de banii deponenților, bani pe care îi ia și îi dă credit. Riscul de neplată, care oricum există, ar urma să fie legiferat. Banca reacționează dacă apar asemenea riscuri și se gândește în ce condiții poate gestiona un asemenea risc. Un alt risc pe care și-l asumă este riscul de dezechilibru între ce are pe pasiv și ce dă mai departe, mai ales la credite ipotecare. A spune că această lege vrea să facă dreptate între debitori și bancă nu e adevărat. E un risc enorm din partea băncii să iei un credit pe 2-3 luni și pe de altă parte să plaseze banii pe o perioadă foarte lungă, de 30 de ani. Este o reacție absolut normală la o propunere legală care schimbă cadrul de acordare a creditului în România. Mulți consideră că aceasta ar fi o derogare la noul Cod Civil”, a explicat Mugur Isărescu.

Guvernatorul BNR a subliniat, totodată, că poziția Comisiei Europene pe marginea acestei legi este un punct de vedere de care trebuie să se țină seama.

„Văd poziția Comisiei Europene ca o poziție a Comisiei Europene de care trebuie să ținem seama. Mai văd această poziție ca o chestiune serioasă, sub nicio formă nu trebuie să promovăm idei de tipul că această Comisie Europeană a fost influențată de X sau de Y din țară. Are o grămadă de experți care monitorizează situația. Mai văd această luare de poziție în contextul în care într-o formă sau alta s-a exprimat pe această temă Banca Europeană Centrală, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Dezvoltare și Reconstrucție, dar și președintele țării. Aceasta însă nu trebuie, sub nicio formă, ca o considerație internațională, ci pe puncte de vedere care coincid și care trebuie luate în serios. Banca Națională păstrează același limbaj, nu ne-am schimbat poziția în niciun fel”, a menționat oficialul.

Potrivit previziunilor economice date publicității de Comisia Europeană, în data de 4 februarie, principalul motor al creșterii economice pentru România, în 2016 și 2917, va rămâne cererea internă, în timp ce contribuția netă a exporturilor va rămâne negativă.

„Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată așa cum a fost aprobată inițial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creșterii creditului, încrederii consumatorilor și investitorilor precum și asupra cereri interne”, se arată în raportul CE.

La începutul săptămânii, deputatul PNL Daniel Zamfir, unul dintre inițiatorii legii privind darea în plată, susținea că există o formă clară de presiune a băncilor referitor la acest act normativ.

„Există o formă clară de presiune, pentru că ei transmit practic că nu vor în continuare să își asume riscul creditării. (…) Îi anunț că la principiul de împărțire a riscului nu vom renunța cu toate presiunile și amenințările pe care le vor face băncile”, a declarat, marți, la Senat, deputatul Daniel Zamfir.

Acesta speră ca respectiva cerere de re-examinare adresată Parlamentului de către președintele Klaus Iohannis pentru acest act normativ să fie adoptată de Senat până la sfârșitul lunii februarie.

Deputatul PNL a precizat că printre amendamentele pe care le-a formulat la acest act normativ aflat la reexaminare în Parlament se numără cel prin care sintagma ‘persoană fizică’ este înlocuită cu aceea de ‘consumator’.

„Sintagma ‘persoană fizică’ este înlocuită cu cea de ‘consumator’ tocmai pentru a-i exclude de la aplicarea legii pe profesioniști. Profesioniștii sunt, conform Codului civil, persoanele fizice care iau credite pentru dezvoltarea de afaceri. Deci, ca să fie fără echivoc, samsarii imobiliari, dezvoltatorii imobiliari care au luat credite pentru afaceri nu beneficiază de această lege. Darea în plată se aplică tuturor creditelor, inclusiv creditelor de nevoi personale cu ipotecă. Pentru tot ce s-a constituit ipotecă face obiectul dării în plată”, a explicat Zamfir.

Cererea de re-examinare a președintelui a fost amânată, marți, de Comisia juridică și de Comisia de buget-finanțe, aceasta urmând să fie inclusă pe ordinea de zi a comisiilor, din nou, săptămâna viitoare.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.