Mănăstirea Dragomirna, patru secole de viață monahală
Manastirea Dragomirna este un lăcaș de închinare creștin și un monument bisericesc din zona Bucovinei care trezește admirația fiecărui vizitator prin vechimea construcției, eleganța, volumetria și originalitatea stilului construcțiilor.
Cu cei 42 metri înălțime și numai 9,60 metri lățime, biserica mănăstirii reprezintă cea mai înaltă construcție din Moldova, dimensiunile ei conferindu-i o rară zveltețe și o eleganță ieșită din comun.
Frumoasa mănăstire Dragomirna este slujită momentan de 60 de maici care pe lângă sarcinile religioase au grijă și de aspectul mănăstirii. Manastirea Dragomirna este probabil cea mai îngrijită incintă mănăstirească văzută de noi.
Situată la doar 12km de Suceava (în satul Dragomirna, Comuna Mitocul Dragomirnei) drumul spre Manastirea Dragomirna este destul de întortocheat și prost semnalizat. Vă sugerăm să luați cu voi un aparat GPS deoarece mănăstirile sunt de obicei în afara drumurilor principale, accesul la multe din ele fiind prost semnalizat.
Manastirea Dragomirna a fost construită la inițiativa cărturarului și mitropolitului Moldovei Anastasie Crimca împreună cu dregătorii Lupu și Simion Stroici. În anul 1602 se înalță mica biserică din cimitir urmând ca în anul 1608 să se finalizeze și construcția bisericii mari, a mănăstirii cu hramul Pogorârea Sfântului Duh.
Cetatea ce înconjoară biserica a fost construită în anul 1627 de către domnitorul Miron Barnovschi într-o perioadă când invaziile turcilor și a tătarilor erau tot mai dese. Datorită contextului istoric, s-a preferat orientarea resurselor înspre apărare, renunțându-se la ornamentația exterioară bogată care se obișnuia la acea vreme.
Se pătrează în stare foarte bună zidurile cetății cu meterezele originale, turnurile de colț și turnul clopotniță de la intrarea în incinta mănăstirii. Când vizitați mănăstirea nu ezitați să urcați pe traseul ce duce pe cursivele zidurilor și în două din turnurile de colț. Veți avea o altă perspectivă asupra ansamblului bisericesc.
Caracteristici arhitecturale ale bisericii Mănăstirii Dragomirna:
– planul clădirii este dreptunghiular, alungit mult pe una din laturi; – a fost prevăzută o singură absidă, spre latura dinspre apus;
– piatra brută din care este construită biserica a fost șlefuită doar la pilaștri;
– pilaștrii se termină cu contraforturi de inspirație gotică;
– un brâu de piatră (de origine muntenească) format din trei brațe împletite înconjoară biserica pe la jumătatea înălțimii;
– micile ferestre care luminează biserica la interior sunt de origine gotică, cu ancadramente liniare;
– sub cornișa acoperișului se găsesc două rânduri de arcade, singurele decorațiuni ale pereților
Complet diferit a fost tratată din punct de vedere decorativ turla bisericii Mănăstirii Dragomirna.
Un larg repertoriu de motive geometrice și vegetale (străine arhitecturii autohtone) dăltuite în piatră, împodobesc frumoasa turlă de inspirație caucaziană. Turla a fost ridicată având la bază trei nivele constructive: unul pătrat și două niveluri cu 12 colțuri.
Vedem pe pereții turlei că se repetă motivul brâului prezent pe pereții bisericii. Această ornamentare deosebită detașează turla de întreg ansamblul, devenind un element emblematic pentru întreaga mănăstire.
Această tehnică decorativă folosită la turnul Mănăstirii Dragomirna, prezentă pentru prima dată în Moldova, va atinge apogeul trei decenii mai târziu la Biserica Trei Ierarhi din Iași. În acest caz toate fațadele bisericii sunt acoperite în întregime de broderie de piatră. Se consideră că această modalitate de decorație își are inspirația din tehnica filigramului și miniaturilor, Anastasie Crimca fiind el însuși iscusit caligraf și miniaturist.
Pictura bisericii a fost realizată de trei meșteri locali. O parte din biserică păstrează integral pictura originală. Se repetă și la interior motivul brâului prezent pe pereții exteriori. Jocul volumetric al turlei realizat printr-o îmbinare de brâuri este foarte bine pus în evidență cu ajutorul picturii. Pe interiorul cupolei turlei se găsește bineînțeles pictura Iisus Patocrator.
În incinta mănăstirii Dragomirna se pătrează încă în stare foarte bună clădirea veche a Casei Domnești în care s-a amenajat Muzeul Mănăstirii.
Vă sugerăm să-l vizitați neaparat. Cuprinde o colecție extraordinară de manuscrise, șapte dintre ele realizate chiar în scriptoriumul mănăstirii. Sub îndrumarea Mitropolitului Anastasie Crimca s-a format în cadrul Mănăstirii Dragomirna o școală mănăstirească de miniaturiști.
Ca și creație proprie mitropolitul a lăsat în urma lui 25 de manuscrise, majoritatea înpodobite cu miniaturi. Anastasie Crimca este primul autoportretist din pictura românească. Chipul său apare de 15 ori în 8 din manuscrisele sale, unul din autoportrete fiind expus în cadrul muzeului mănăstiresc.
Ansamblul arhitectural mănăstiresc a beneficiat începând din anul 2009 de lucrări de restaurare dar și de modernizarea infrastructurii conexe mănăstirii. Prin tehnicile de conservare şi restaurare a picturilor din interiorul bisericii s-a urmărit redarea strălucirii picturilor murale ce decorează altarul şi naosul bisericii. Stratul pictural de la începutul secolului al XVII-lea a fost curăţat, consolidat şi stabilizat, eliminându-se intervenţiile neglijente anterioare.
Dacă vă aflați în incinta acestei mănăstiri extraordinare puneți aparatul de fotografie de-o parte și faceți-vă timp să ascultați liniștea specifică mănăstirilor. Mergeți la una din slujbele religioase pentru a înțelege mai bine aceste entități, încercați să depășiți stadiul de simplu turist și cu siguranță vă veți simți răsplătiți.
Sursa: http://www.travelguideromania.com