Premierul Cioloș, despre schimbarea prefecților

0

Dacian Cioloş a participat luni, începând cu ora 16.00, la ”Ora Premierului” în Camera Deputaţilor, pentru a discuta situaţia privind schimbările recente în rândul prefecţilor, dezbaterea având loc la solicitarea grupului ALDE.

Ludovic Orban, din partea grupului PNL, apără mutările premierului Cioloş, arătând că mare parte dintre prefecţii demişi fie erau simpatizanţi PSD, relatează Romaniatv.net.

 El a dat exemplul Capitalei, unde spune că primarul interimar al Sectorului 4 nu are dreptul să ocupe această poziţie, iar prefectul nu ia nicio măsură.

Din partea PSD, deputatul Adrian Solomon i-a reproşat premierului că nu a răspuns concludent de ce a demis prefecţii pe care i-a demis şi, mai ales, pe ce criterii i-a numit pe cei noi, despre care a spus că nu au studii şi nu sunt pregătiţi. „Nu ne luaţi de proşti, domnule prim ministru”, a spus Adrian Solomon.

Declarații Dacian Cioloș în fața Parlamentului:

„Am ezitat să vin azi în faţa dvs, văzând tema propusă.

Numirea prefecţilor este de competenţa exclusivă a Executivului.

Majoritatea prefecţilor şi subprefecţilor numiţi de fostul guvern sunt numiţi temporar, prin excepţie de la lege, putând fi demişi oricând.

În prezent analizăm care este cea mai bună soluţie pentru a reveni la spiritul legislaţiei privind înalţii funcţionari publici.

În urma analizei, am concluzionat că prefecţii care au fost demişi sau urmează să fie demişi fie nu au performat, fie au avut simpatii politice.

Am cerut şi aşteptat analiza Ministeruluide Interne pentru fiecare prefect.

Dorim să folosim resursa umană reprezentată de inspectorii guvernamentali sau funcţionari publici cu experienţă.

Am făcut numirile folosind două instrumente imperfecte: mobilitatea, în cazul inspectorilor guvernamentali, şi numirea temporară, în cazul funcţionarilor publici.

Nu sunt confortabil cu această situaţie, dar îmi doresc să clarificăm şi să îmjbunătăţim cadrul legislativ în privinţa numirii prefecţilor.

Toţi prefecţii şi subprefecţii, inclusiv cei care au fost numiţi deja, vor fi reevaluaţi pe baza noilor reglementări.

În 2014, ANFP a acordat peste 3.000 de derogări de la lege, numind temporar tot atâţia funcţionari publici temporari, ca excepţie de la lege.”

„Vă mărturisesc că, văzând titlul de dezbatere politică propusă, am ezitat să vin în fața dumneavoastră astăzi pentru a participa la dezbaterea propusă. În lectura pe care eu o dau articolului 206 din Regulamentul Camerei Deputaților nu văd în ce măsură criteriile în desemnarea prefecților intră în categoria problemelor de interes major pentru viața politică, economică sau socială fiind o problemă administrativă a Guvernului, conform legislației actuale”, a spus Cioloș la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.

El a subliniat că Guvernul are competența exclusivă în numirea și eliberarea din funcție a prefecților.

„Numirea și eliberarea din funcție a prefecților sunt de competența exclusivă a Guvernului, iar criteriile avute în vedere în numirea noilor prefecți sunt doar o componentă a unui proces de analiză realizat la nivelul Guvernului prin intermediul Ministerului de Interne. Nu înțeleg să detaliez de la caz la caz rezultatele analizei efectuate, care cade în sfera prerogativelor executive”, a arătat Cioloș.

Premierul Dacian Cioloș a declarat luni că analiza Ministerului Afacerilor Interne (MAI) este un proces continuu, arătând că inclusiv prefecții numiți recent ar putea fi schimbați dacă nu performează.

„Analiza MAI este un proces continuu, astfel încât inclusiv cei numiți recent ar putea fi schimbați în perioada următoare în cazul în care nu performează sau în cazul în care se constată probleme în desfășurarea activității lor. Acest proces de evaluare, de urmărire a activității prefecților este permanent și așa cum Guvernul are această atribuție, să numească și să demită prefecți, o va face în funcție de performanța pe care aceștia o vor dovedi”, a spus Cioloș, în plenul Camerei Deputaților la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.

El a arătat că a cerut analiza MAI pentru ca prerogativa de schimbare a prefecților să nu fie arbitrară.

„În cazul actualului Guvern niciun prefect sau subprefect fixat definitiv pe funcție prin concurs nu a fost schimbat. Schimbările au vizat exclusiv prefecți sau subprefecți pe care Guvernul precedent i-a numit temporar prin exceptare de la regulile prevăzute de lege”, a afirmat Cioloș.

Premierul a indicat că prefecții care au fost schimbați fie nu au performat, fie nu au reușit să susțină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanța politică.

„Sistemul de numire a prefecților și subprefecților a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toți cei recrutați pentru posturi de conducere deconcentrate sau prefecți aveau puține șanse să fie numiți dacă nu aveau susținere politică sau chiar dacă nu erau membri de partid. Desigur, nimeni nu trăiește într-un glob de cristal, problema apare când aceste simpatii politice afectează calitatea activității desfășurate, imparțialitatea din perspectivă politică de care prefectul va trebui să dea dovadă”, a precizat Dacian Cioloș.

El a susținut că nouă prefecți și trei subprefecți au fost numiți de guvernele precedente respectând procedura normală prevăzută de lege.

„Toți ceilalți zeci de prefecți sau subprefecți, în total de 90, au fost numiți prin excepție de la procedura normală, evitându-se astfel concursuri pentru definitivarea pe post, aceștia putând fi demiși și înlocuiți oricând. În consecință, ceea ce reprezintă din punctul meu de vedere o problemă de interes major în sensul articolului 26 din Regulamentul Camerei Deputaților pentru care vin astăzi în fața dumneavoastră cu toată deschiderea este situația înalților funcționari publici”, a arătat premierul.

Dacian Cioloș a spus că cei care fac parte din categoria funcționarilor publici, printre care se află prefecții și subprefecții, ar trebui să constituie o resursă umană de calitate testată.

„Am constatat că avem de-a face cu o legislație al cărei spirit inițial a fost deturnat prin numeroase modificări”, a arătat Cioloș, precizând că aceste schimbări vizează Legea 188/1999 privind statutul funcționarilor publici și HG 341/2007 privind intrarea în categoria înalților funcționari publici.

El a spus că această HG care vizează numirea înalților funcționari în urma unui concurs de evaluare a competențelor nu a fost aplicată niciodată.

„În prezent, analizăm care este cea mai bună soluție pentru a reveni cel puțin la spiritul reglementărilor inițiale, dacă nu chiar să le îmbunătățim în parametri care să asigure un profesionalism sporit pentru ansamblul administrației publice românești”, a spus Cioloș.

Premierul Dacian Cioloș le-a propus luni deputaților să își asume, împreună cu Executivul, dacă vor prefecți independenți sau politici.

”Să nu fim ipocriți: sistemul de numire al prefecților și subprefecților a permis numirea aproape sistematică a unor oameni cu simpatii politice sau chiar membri de partid, pentru că acesta a fost sistemul. În ultimii ani, toți cei recrutați pe posturi de conducere deconcentrate sau prefecți aveau foarte puține șanse să fie numiți dacă nu aveau susținere politică sau nu erau membri de partid”, a declarat Cioloș, în plenul Camerei Deputaților la dezbaterile privind ”Criteriile în desemnarea noilor prefecți”.

Premierul a susținut că prefecții schimbați din funcție fie nu au performat, fie nu au reușit să susțină corespunzător politica Guvernului în teritoriu, fie nu au respectat echidistanța politică.

„Ceea ce doresc să vă propun, și asta o să facem în săptămânile următoare, este să venim să punem cărțile pe masă și să alegem împreună și Guvernul se angajează să vină cu propuneri legislative coerente în acest punct de vedere. Să ne asumăm împreună: vrem prefecți independenți care să fie înalți funcționari sau prefecți politici care să fie dublați de înalți funcționari. (…) Important este să alegem și să ne asumăm această alegere pentru următorii ani pentru că aceste ezitări și aceste excepții de la regulă ne fac rău tuturor și, mai ales, încrederii în care oamenii o au în administrația publică”, a mai afirmat premierul.

El a arătat că, până la sfârșitul lunii, vor fi lansate în dezbatere câteva propuneri referitoare la definirea funcției publice, delimitarea responsabilităților în funcția publică și a numirilor cu influență politică, dar transparentă și asumată, și a celor prin concurs prin anumite criterii, principii referitoare la intrarea în funcția publică.

Cioloș le-a propus deputaților ca la următoarea dezbatere să vină cu inițiative legislative în cazul numirilor de prefecți.

El a precizat că noile numiri de prefecți au fost realizate folosindu-se două instrumente, catalogate însă „imperfecte”, respectiv mobilitatea, în cazul celor din rândul inspectorilor guvernamentali, și numirile temporare în cazul celor proveniți dintre funcționarii publici.

Premierul a susținut că legislația actuală a fost „deturnată” de la sensul inițial, arătând că din 2009 nu a mai fost organizat niciun concurs pentru intrarea în rândul inspectorilor guvernamentali, iar numirile de prefecți au fost realizate în general prin exceptarea de la lege.

„Îmi doresc ca în perioada următoare, așa cum ne-am angajat și în programul de guvernare, să clarificăm și să îmbunătățim cadrul normativ aplicat funcțiilor de prefect și subprefect, inclusiv din perspectiva numirilor și eliberărilor din funcții ca parte a pachetului de reformă administrativă pe care îl pregătim și care în câteva săptămâni va fi disponibil pentru consultare publică”, a mai spus Cioloș.

Premierul a afirmat că, din cauza legislației „necorespunzătoare și ineficientă”, Guvernul a ales să facă numiri de prefecți prin mobilitate și numiri temporare.

El a arătat că toți prefecții și subprefecții vor fi reevaluați în momentul implementării noului cadrul legislativ.

„Ne dorim ca, până la finalul acestui an, să găsim și să putem adopta împreună un cadru normativ nou care să permită un nou sistem de promovare, mobilitate și evaluare cu proceduri clare și transparente, astfel încât să asigurăm stabilitatea și eficiența administrației publice, pentru că din păcate, în momentul de față datorită acestei instabilități avem de-a face și cu un anumit grad de ineficiență în funcția publică și de acuze vizavi de apropierea politică de-o parte sau de alta”, a completat Cioloș.

Daniel Constantin, co-preşedinte ALDE, declară că partidul său nu este împotriva schimbărilor de prefecţi, ci împotriva lipsei de transparenţă cu care guvernul a schimbat prefecţii.

Daniel Constantin acuză că majoritatea prefecţilor numiţi sunt membri suspendaţi PNL, foşti membri PNL sau apropiaţi de acest partid, în condiţiile în care guvernul Cioloş s-a angajat la începutul mandatului să nu numească prefecţi politici.

Daniel Constantin îi reproşează premierului de ce nu l-a demis pe ministrul Sănătăţii pentru modul în care a comunicat şi gestionat criza laptelui infectat cu bacteria E.coli.

„Domnule prim ministru Dacian Cioloş, sunteţi presat de cuplul PNL-PDL să le numiţi oamenii în funcţie de prefecţi?”, a întrebat Daniel Constantin de la tribună.

Dacian Cioloş a decis, joi, demiterea prefecţilor din judeţele Braşov şi Sibiu, numirea unor înlocuitori temporari şi, totodată, numirea a doi subprefecţi în Bucureşti şi Dâmboviţa, de asemenea cu caracter temporar.

La Braşov a fost numit ca prefect interimar Ciprian Băncilă, iar la Sibiu, Vasile-Cristian Roman.

Guvernul a înlocuit şi în 2 martie patru prefecţi, în judeţele Bacău, Constanţa, Neamţ şi Sălaj, fiind schimbaţi şi doi subprefecţi, în Botoşani şi Bucureşti.

Toţi cei patru prefecţi au fost subprefecţi în Guvernul Tăriceanu, fiind ulterior trecuţi pe posturi de inspector guvernamental de Guvernul Ponta.

Astfel, la Bacău a fost instalat în postul de prefect Ioan Ghica (până în prezent inspector guvernamental şi subprefect de Neamţ până în 2009, în Guvernul Tăriceanu), iar în Constanţa a fost instalat la conducerea prefecturii Adrian Viorel Nicolaescu (de asemenea inspector guvernamental până la această dată şi fost subprefect în Constanţa tot în Guvernul Tăriceanu).

În judeţul Neamţ a fost numit ca prefect Niculina Dobrilă, fost subprefect în Guvernul Tăriceanu şi actual inspector guvernamental, iar la Sălaj a fost numit prefect Marin Niţu, de asemenea subprefect în Guvernul Tăriceanu şi actual inspector guvernamental.

În urmă cu trei săptămâni, Executivul a schimbat alţi nouă prefecţi şi a numit un nou prefect şi în judeţul Iaşi, pe un post vacant.

După schimbarea celor nouă prefecţi, preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat că această schimbare ar putea crea Executivului Cioloş „nişte probleme”, urmare a informaţiilor care relevă că o parte dintre aceştia ar fi fost membri ai PNL.

La rândul său, copreşedintele ALDE Daniel Constantin a anunţat că formaţiunea a solicitat, printr-o adresă transmisă conducerii Camerei Deputaţilor, ca premierul Dacian Cioloş să prezinte în Parlament criteriile care au dus la numirea noilor prefecţi.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.