Dragnea află pe 22 aprilie dacă va fi condamnat!

0

Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat vineri ultimul termen în dosarul „Referendumul”, în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în primă instanță la un an închisoare cu suspendare. După o zi de audieri, judecătorii au amânat pronunţarea sentinţei pe 22 aprilie.

Procesul lui Liviu Dragnea şi a celorlalţi inculpaţi în Dosarul Referedumul s-a înheiat. Judecătorii urmează să pronunţe pe 22 aprilie sentinţele, anunţă România TV.

În ultimul cuvânt în faţa instanţei, Liviu Dragnea a declarat că se consideră nevinovat şi a cerut achitarea.

„Aş vrea să vă rog să nu luaţi în seamă caracterizarea făcută de DNA. Nu aceasta este atitudinea mea faţă de oameni. Mărturie stau cei 20 de ani în serviciul public. Militanţii, nu numai din PSD, ci ai tuturor partidelor îndeamnă lumea la vot pentru că este sensul unei campanii electorale. La referendum a fost o confruntare dură între poporul român şi Băsescu. Niciun partid nu putea obţine foloase necuvenite. Cred cu tărie în nevinovăţia mea şi solicit achitarea”, a spus Liviu Dragnea, vineri, în faţa judecătorilor.

Procurorul DNA le-a cerut vineri judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție aplicarea unei pedepse de închisoare cu executare pentru liderul PSD, Liviu Dragnea, inculpat în dosarul „Referendumul”. Procurorul a arătat că limitele pedepsei pentru faptele care ar fi fost săvârșite de liderul PSD se încadrează între 3 și 5 ani.

Reprezentantul DNA a susținut că Liviu Dragnea a avut o conduită „ilicită” și s-a folosit de toate mijloacele pe care le-a avut la dispoziție pentru a-i determina pe reprezentanții partidului din teritoriu să scoată „nelegal” oamenii la vot.

„Faptele și conduita ilicită sunt demonstrate de transmiterea adresei în teritoriu prin care solicita organizarea de tombole, oferirea de servicii gratuite și acces la evenimente în schimbul prezenței la vot. Acestea stimulau participarea la vot. Deplasarea la locuința unei persoane care nu a votat reprezintă o formă de presiune. De asemenea, s-au folosit informații adunate în alt scop decât procesul de vot și aici ne referim la date cu caracter personal. Dragnea și-a folosit influența pentru a determina activiștii de partid să facă ceva ilegal și presiuni asupra alegătorilor. Neprezența la vot a fost văzută ca un moft, nu ca un drept al cetățenilor”, a spus procurorul, în sala de judecată, potrivit Agerpres.

De asemenea, procurorul a cerut schimbarea încadrării faptelor pe noile coduri penale și condamnarea la pedepse cu executare a celor 45 de inculpați, care au fost achitați la instanța de fond, dar și a celor care primiseră închisoare cu suspendare.

Procesul continuă cu pledoariile avocaților, după care va urma ultimul cuvânt al inculpaților.

În cadrul celor opt termene ale judecării apelului, completul de magistrați condus de Livia Stanciu a audiat zeci de martori din mai multe județe, care nu au votat la referendum, însă ale căror semnături au fost falsificate pe listele electorale. De asemenea, o parte dintre inculpați au dat declarații în sala de judecată, în acest caz fiind audiat și Liviu Dragnea.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea a fost condamnat de un complet de trei judecători de la ÎCCJ în dosarul „Referendumul” la un an de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de trei ani. Alți 74 de inculpați din dosar au fost fie achitați, fie condamnați la închisoare cu suspendare. Decizia a fost atacată cu apel de cei condamnați, inclusiv de Liviu Dragnea, care a declarat în mai multe rânduri că este nevinovat.

Potrivit DNA, în calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizării și desfășurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influența și autoritatea sa în partid în scopul obținerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianța politică din care făcea parte formațiunea reprezentată de inculpat, și anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obținute în alte condiții decât cele legale.

În acest sens, conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influență în virtutea funcției pe care o deținea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

În paralel, Dragnea este acuzat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine și recomandări legate de stimularea participării cetățenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii județeni de campanie/ primarii/ activiștii de partid, preciza DNA.

De asemenea, conform DNA, Liviu Dragnea a trasat sarcini unor apropiați ai săi (membri de partid din județul Teleorman, unde îndeplinea funcția de președinte al Consiliului Județean) să facă tot ce le stă în putință, inclusiv prin încălcarea prevederilor legale, pentru a scoate oamenii la vot pentru îndeplinirea pragului de participare care asigura validarea referendumului.

Conform DNA, demersul lui Dragnea a fost susținut de 74 de persoane, președinți și membri ai unor secții de votare din localități din județele Teleorman, Vrancea, Gorj și Olt, în sarcina cărora s-a reținut falsificarea, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale și introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracțiuni comise sub forma autoratului, complicității sau a instigării.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.