Scandal: Statutul judecătorilor și procurorilor, modificat!
Camera Deputaţilor a adoptat tacit, miercuri, un proiect de modificare a Statutului judecătorilor şi procurorilor, potrivit căruia procurorii şefi şi conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu vor mai fi făcute de preşedintele ţării. Proiectul a fost iniţiat de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, şi a primit aviz negativ, pe motiv că intră în contradicţie cu Constituţia.
Călin Popescu-Tăriceanu, președintele Senatului, spune că a rămas surprins de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii referitor la propunerea sa legislativă privind acordarea unei mai mari independențe numirilor judecătorilor și procurorilor.
„Ceea ce pot să vă spun este că am rămas cu totul și cu totul surprins de punctul de vedere al CSM, care pe de o parte vorbește ori de câte ori are ocazia, și foarte bine face, despre necesitatea independenței justiției, iar propunerea mea este tocmai de a acorda o independență și mai mare numirilor la nivelul judecătorilor și procurorilor și de a scoate aceste numiri de sub zona politică, în așa încât reacția CSM m-a surprins. Rămâne ca acest proiect de lege să fie dezbătut în Senat și sper să reușim să facem un pas înainte în ceea ce înseamnă o independență reală a justiției. Ținem cont de toate punctele de vedere, (…) dar pentru mine este surprinzător. Pe de o parte CSM vorbește de necesitatea independenței și când se face o propunere de a crește independența, o refuză”, a declarat, miercuri, Călin Popescu-Tăriceanu.
Consiliul Legislativ a avizat pozitiv proiectul lui Călin Popescu Tăriceanu, însă cu „observaţii şi propuneri”, în timp ce Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ propunerea legislativă.
Una din observaţiile Consiliului Legislativ este aceea că forma propusă de Călin Popescu Tăriceanu ar putea încălca Constituţia. Mai precis, excluderea CSM din procesul de numire a şefilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie intră în contradicţie cu art. 125, alin. 2 din Constituţie:
Art. 125, alin. 2 din Constituţie
Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.
Or, în privinţa conducerii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, proiectul tocmai asta face: elimină din circuit preşedintele ţării şi Consiliul Superior al Magistraturii.
La rândul său, CSM a dat aviz negativ propunerii legislative, pe motiv că este „deficitară sub mai multe aspecte”: nu prevede cum vor numiţi şefii instanţei supreme şi ai parchetelor, încalcă Constituţia (acelaşi art. 125, alin. 2), şi, mai mult, vrea să legifereze numirea procurorului general al Parchetului Naţional Anticorupţie, în condiţiile în care denumirea instituţiei a fost schimbată în urmă cu 10 ani, devenind Direcţia Naţională Anticorupţie.
„Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin 2 ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. (…)
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţii ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”, se arată în proiectul propus de Călin Popescu Tăriceanu.
Potrivit legii în vigoare, aceste numiri se fac de către preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM.
Călin Popescu Tăriceanu susţine în expunerea de motive că astfel se exclude influenţa politicului asupra justiţiei.
„Această propunere legislativă vizează modul în care sunt numiţi pe de o parte Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, vicepreşintele şi preşedinţii de secţii. (…) Cu alte cuvinte, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îşi va alege din rândul ei, fără niciun fel de intervenţie politică din afară, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii”, se arată în expunerea semnată de preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Revocarea şefilor parchetelor se va face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ.
De asemenea, revocarea din funcţie a preşedintelui, vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii se face de către ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituţiei.
După adoptarea tacită de la Camera Deputaţilor, proiectul va fi trimis la Senat, spre dezbatere şi vot, acesta fiind for decizional în acest caz.