Jeleurile-un cocteil chimic pentru creierul copiilor

0

Studiul privind calitatea jeleurilor face parte din Campania Națională de Informare și Educare: ”Să învățăm să înțelegem eticheta!”. Prin această campanie, experții Asociației Pro Consumatori (APC) își propun să-i învețe pe consumatori să înțeleagă eticheta produselor alimentare astfel încât aceștia să facă achiziții în cunoștință de cauză. Totodată, Asociația Pro Consumatori (APC) își dorește să promoveze un stil de viață sănătos și să tragă un semnal de alarmă în privința unor produse alimentare bogate în zahăr și a unor aditivi alimentari care prezintă un risc ridicat asupra sănătății consumatorilor.

Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat, în ultima decadă a lunii iunie anul curent, 44 de sortimente de jeleuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește conținutul acestui tip de produs și potențialele efecte asupra sănătății micilor consumatori. Studiul a fost realizat de către o echipă de experți ai APC, coordonați de către conf. univ. dr. Costel Stanciu.

Ingredientele regăsite în compoziția jeleurilor analizate sunt următoarele: sirop de glucoză, zahăr, sirop de zahăr invertit, dextroză, fructoză, apă, concentrat de fructe și plante, extract de soc, suc de portocale, suc concentrat de morcov negru, suc de mere fabricat din concentrat, adaos de vitamine, concentrat de hibiscus și morcov, extract rădăcină turmeric, gelatină, gelatină de porc, gelatină de vită, pectine, ulei vegetal de cocos, ulei vegetal de palmier, ulei de shea, amidon din porumb, amidon din grâu, substanțe de aromatizare, făină de grâu, ceară vegetală, arome și aditivi.

Arome – termenul se referă la produsele care nu sunt destinate consumului sub această formă, care sunt adăugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul și/sau gustul.

La 91% dintre produsele analizate s-au identificat arome artificiale în compoziția acestora. Numai la 4% dintre produsele analizate s-au folosit arome identic naturale, iar la 5% dintre produse s-au folosit substanțe de aromatizare, fără a se preciza natura acestora.

Un alt aspect examinat în cadrul studiului a fost și analiza produselor din punct de vedere al primelor 3 ingrediente din compoziția acestora

Ingredientele produselor alimentare trebuie menționate în ordinea descrescătoare a cantității lor, acesta fiind motivul pentru care s-a realizat o analiză a primelor 3 ingrediente prezente pe etichetă (ingredientele aflate în cantitatea cea mai mare) și au reieșit următoarele:

  •       La 64% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de siropul de glucoză, iar la 36% dintre produsele analizate, primul ingredient este reprezentat de către zahăr.
  •        La 59% dintre produsele analizate, zahărul este cel de-al doilea ingredient, urmat de siropul de glucoză cu 25%, făină de grâu cu 12%  și apă cu 4%;
  •         La 36% dintre produsele analizate, cel de-al treilea ingredient este reprezentat de către apă, urmat de gelatină cu 27%, siropul de glucoză cu 11%, pectine cu 9%, suc de fructe cu 7%, dextroză cu 5% și amidon de porumb cu 5%.

Studiul trage un semnal de alarmă asupra pericolelor pe care zahărul adăugat în alimentele destinate copiilor cu vârste mici îl are asupra sănătății acestora. La toate produsele analizate, cantitatea de zaharuri declarată de către producători depăşeşte cantitatea de 15 grame zahăr per 100 grame de produs, încălcându-se astfel recomandarea din Ordinul nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor. Cantitatea de zahăr adăugat în sortimentele de jeleuri analizate variază între 7 și 14 lingurițe de zahăr per 100 grame produs, adică între 43 de grame zahăr și 85 de grame zahăr per 100 grame produs. Conținutul ridicat de zahăr din acest tip de produs explică și valoarea energetică ridicată, aceasta variază între 307,4 kcal și 382,5 kcal. Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca cel mult 10% din aportul zilnic de energie pentru adulți și copii să provină din zaharuri libere, ceea ce înseamnă aproximativ 25 de grame de zahăr pe zi.

Una dintre cele mai controversate teme de discuţie din ultima vreme este obezitatea la copii. Dacă până acum doar americanii erau „acuzaţi” de obezitate, în prezent problema a început să se manifeste și în rândul europenilor și, din păcate, afectează din ce în ce mai mulți copii.
În cele 44 de produse analizate s-au identificat 34 aditivi alimentari, după cum urmează: acid citric, albastru briliant FCF, antocianine, albastru patent V, acid malic, acid lactic, acid ascorbic, agar-agar, beta-apo-8 carotenal, beta caroten, briliant blue, bicarbonat de sodiu, ceară de albine, ceară de carnauba, complexe de cupru ale clorofilinelor, curcumina, carmin, citrat de sodiu, caramel sulfit de amoniu, caramel simplu, citrat trisodic, carbon vegetal, dioxid de titan, extract de ardei roșu, gelatină, glicerol, gumă gellan, mono și digliceride ale acizilor grași, roșu allura, luteina, sunset yellow, sorbitol și selac.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.