Primarul din Jilava, cinci ani și zece luni de închisoare

Primarul comunei Jilava, Adrian Mladin, a fost condamnat în 2014, de Curtea de Apel Bucureşti la şapte ani de închisoare cu executare, iar fostul edil din Snagov, Apostol Muşat, a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare, în dosarul în care sunt acuzaţi de corupţie, decizia nefiind atunci definitivă.

În 14 februarie 2012, Adrian Mladin şi Apostol Muşat au fost trimişi în judecată pentru o mită de milioane de euro cerută în cazul parcelării unor terenuri.

Procurorii l-au acuzat pe Adrian Mladin de luare de mită, fals intelectual în forma participaţiei improprii, instigare la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, iar Apostol Muşat a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă, în formă continuată, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, instigare la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

Gheorghe Roman, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Ilfov la data faptelor, a fost deferit justiţiei pentru trafic de influenţă şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie, Ovidiu Szasz, finul primarului comunei Jilava, pentru complicitate la luare de mită, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie şi Ion Scaeţeanu, persoană din anturajul primarului comunei Snagov, pentru trafic de influenţă, în formă continuată, fals intelectual, în forma participaţiei improprii, tentativă la infracţiunea de spălare a banilor şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni de corupţie.

Totodată, procurorii au trimis în judecată în acest dosar doi notari publici şi trei administratori de firme.

Potrivit DNA, în calitate de primar al comunei Jilava, Adrian Mladin i-ar fi pretins unei persoane, denunţătoare în cauză, suma de 500.000 de euro din care, la data de 19 septembrie 2011, ar fi primit 50.000 de euro, pentru ca, abuzând de prerogativele funcţiei, să dispună întocmirea, de către Comisia Locală de Fond Funciar, a unui plan parcelar în care să fie incluse toate terenurile denunţătorului, în suprafaţă totală de 23,8 hectare, iar loturile să fie alipite.

În 28 iulie 2011, Mladin l-ar fi determinat pe finul său Szasz Ovidiu să încheie un contract de cesiune fictiv, la notariat, cu denunţătorul, prin care acesta din urmă să îi cedeze drepturile asupra a două terenuri. În realitate, acest contract ar fi fost încheiat doar pentru a garanta şi a ascunde săvârşirea infracţiunii de luare de mită şi totodată de a ascunde originea ilicită a celor două terenuri, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Anchetatorii susţin că în activitatea infracţională ar fi intervenit şi Apostol Muşat, care, în calitate de primar al comunei Snagov la data faptelor, ar fi lăsat să se creadă că are influenţă asupra lui Mladin şi a directorului Oficiului de Cadastru şi Publicitate Imobiliare Ilfov şi că, în virtutea acestei influenţe, ar putea să grăbească demersurile de obţinere a documentelor cadastrale pentru denunţător. În schimb intervenţiei, Muşat i-ar fi pretins denunţătorului, atât direct cât şi prin intermediul lui Ion Scaeţeanu, 1,1 milioane de euro, fiind sprijinit şi de Octavian Valentin Lungu.

Pentru a ascunde şi garanta obţinerea mitei, Apostol Muşat l-ar fi determinat pe Ion Scaeţeanu să întocmească la notariat, în 6 iulie 2011, un contract de împrumut fictiv cu denunţătorul, din care să rezulte că Scaeţeanu l-a împrumutat pe denunţător cu suma pretinsă drept mită, respectiv 1,1 milioane de euro, iar împrumutul este garantat cu terenurile denunţătorului.

„Prin contractul respectiv se ascundea originea ilicită a sumelor de bani pretinse cu titlu de mită. În cele din urmă însă, Scaeţeanu Ion a încheiat un contract din care rezultă că el l-ar fi împrumutat pe denunţător cu suma de 2.500.000 euro”, potrivit procurorilor.

În cursul anului 2011, planul parcelar a fost întocmit, iar Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Ilfov a emis documentele cadastrale respective.

În 19 aprilie 2012, Octavian Lungu şi Florin Văcaru, deferiţi justiţiei în acest dosar, au fost condamnaţi de Curtea de Apel Bucureşti la trei ani şi, respectiv, doi ani de închisoare cu suspendare, după ce şi-au recunoscut faptele şi au cerut să fie judecaţi doar pe baza probelor din dosar.

Aceştia au contestat decizia la instanţa supremă, care în 20 septembrie 2012 le-a respins recursurile, aceştia rămânând cu pedepsele dispuse de Curtea de Apel Bucureşti.