Isărescu, la inaugurarea Muzeului Tezaurului BNR
Momentul Tismana, când România a reușit să salveze tezaurul, ar putea să ne lecuiască de delăsare, iar prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puțin pusă sub semnul întrebării, a declarat, marți, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, la simpozionul ‘Odiseea aurului BNR. Tismana 1944 – 1947’, organizat cu ocazia deschiderii oficiale a Muzeului Tezaurului BNR de la Mănăstirea Tismana.
‘Inaugurarea acestui muzeu special de la Mănăstirea Tismana, care se adaugă patrimoniului Băncii Naționale, este un eveniment menit să construiască un moment important din istoria neamului românesc. Totul a însemnat salvarea a 190,3 tone de aur românesc și, totodată, a 2,7 tone de aur polonez, rămase în țară și încredințate aproape fără niciun document, pe încredere, Băncii Naționale a României. Despre importanța acestui muzeu am mai vorbit acum câțiva ani, în 2013, pe 22 august. De atunci și până astăzi, cercetătorii noștri de la Banca Națională și-au continuat căutările, au studiat documente din arhiva BNR și suntem azi în măsură să vă prezentăm date noi, care ne ajută să reconstituim un traseu credibil al evenimentelor (…) Momentul Tismana ar putea să ne lecuiască de delăsare. O lecție conjugată din care se poate trage o concluzie simplă: uite că se poate și în momente dificile. Se poate cu instituții puternice și credibile, care pot să conlucreze. Prejudecata că la noi nu se poate va fi cel puțin pusă sub semnul întrebării. Cred că efortul pentru a deschide acest muzeu își va arăta toate meritele’, a spus Isărescu.
Potrivit guvernatorului BNR, în decursul ultimilor 50 de ani nu s-a vorbit aproape deloc despre evenimentele din perioada 1944 — 1947, iar la ora actuală munca cercetătorilor continuă.
‘Operațiunea (de ascundere a aurului — n. r.) a fost strict secretă, iar reconstituirea nu a fost ușoară. După mai bine de 50 de ani, când aproape că nu s-a vorbit mai deloc despre evenimentele de atunci, dintre 1944 — 1947, de la Tismana, putem spune că azi avem o datorie de onoare. Cercetarea subiectului nu este încheiată, iar munca în arhiva și în afara arhivelor BNR va continua și materialul documentar va fi îmbunătățit. Noi dispunem acum de un material documentar. Firul istoriei a început să depene la finele anului 1943. În acel moment, BNR avea mai multe valori materiale de apărat: colecția impresionantă de pictură, arhiva și alte lucruri importante. Urgența a fost salvarea tezaurului de aur. Sunt păstrate documente și unele declarații care, prin ricoșeu, ne-au adus la datele de azi. Nu este ușor să recompui cadrul și datele unei operațiuni strict secrete. Ea a primit atunci numele de ‘Operațiunea Neptun’. În cele din urmă, Banca Națională a reușit să aducă instituțiile importante la un numitor comun, iar aurul nu a devenit captură de război. Și atunci, și acum, băncile centrale din întreaga lume păstrează rezerva metalică pentru a o putea utiliza’, a subliniat Mugur Isărescu.
Guvernatorul BNR a susținut, de asemenea, că atitudinea românilor de a salva aurul a făcut ca tezaurul să nu devină pradă de război pentru ruși.