Scandal uriaș pe marginea analizelor pentru copii

Laboratoarele medicale se întrec în promoţii de analize pentru înscrierea la şcoală şi grădiniţă, chiar dacă legea spune că nu e nevoie de ele. Sunt şi mulţi părinţi care insistă să fie făcute. Ministerul Sănătăţii a anunţat că nu sunt necesare asemenea teste, fiindcă nu arată dacă există un pericol real pentru colectivitate. În schimb, pot stimula abuzul de antibiotice, care are consecinţe nefaste.

David are un an şi 9 luni, iar părinţii vor să-l ducă la creşă. Au plătit deja 100 de lei pe analize. De la creşă le-au cerut exudatul faringian, coprocultura şi testul pentru tuberculoză. Doar pe acesta nu au avut unde să-l facă. Medicul de familie încă nu le-a dat avizul.

„A avut o infecţie în gât şi a zis că încă nu e pregătit să între în colectivitate cu alţi copii, mai ales că îşi dau unul de la altul jucării”.

De altfel, mulţi părinţi cred că trebuie făcute analizele pentru grădiniţă şi şcoală.

„Se îmbolnăvesc unul de la altul şi după aia stăm cu ei prin casă”.

„Am făcut un exudat faringian, ceea ce e elementar”.

„Are Giardia, se poate transmite uşor, el pune mâna pe obiecte, le bagă în gură. Avizul epidemiologic s-ar putea să fie o formalitate”.

„Nu cu pile sau alte treburi. Probabil copilul e bolnav sau are antecedente şi îi îmbolnăveşte şi pe ceilalţi sănătoşi, asta e problema”.

„E OK că se cere, să ştim dacă au probleme”.

Legea spune, însă, că la înscriere trebuie doar o adeverinţă medicală de la medicul de familie şi un aviz epidemiologic. Nu e nevoie de analize decât dacă există o suspiciune de boală. Cele făcute la cerere se plătesc.

Dr. Sandra Alexiu, Societatea Naţională de Medicina Familiei: „Mult mai eficient pentru ca aceşti copii să nu se îmbolnăvească e să fie văzuţi în fiecare dimineaţă de către cadrul medical care deserveşte grădiniţa sau şcoala, dacă sunt răciţi sau au probleme de boală”.

Cine cere analize care nu sunt necesare încalcă normele legale, atrag atenţia cei de la Ministerul Sănătăţii. În plus, copiii pot fi purtători de stafilococi şi pneumococi fără să aibă vreo problemă.

Laurenţiu Colintineanu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Sănătăţii: „Dorinţa de eradicare a acestor germeni, atunci când nu este impusă, în sensul că nu există simptome ale unei boli infecţioase, mai mult dăunează prin supratratarea cu antibiotice, distrugerea florei bacteriene, flora stomacală este şi ea afectată”.

Experţii avertizează că germenii capătă rezistenţă dacă tratamentele cu antibiotice sunt făcute şi când nu e nevoie. Iar România are deja o problemă uriaşă cu bacteriile rezistente la tratamente.