Ioan Cezar Corâci, despre „prietenul și colegul de-o viață” Sever Șerban

Cotidianul online „Cronica Română” publică, cu întârziere de mai bine deo lună, un mesaj emoționant, mesaj scris de Ioan Cezar Corâci la dispariția dureroasă a „prietenul și colegului de-o viață” reputatul profesor și cercetător Sever Șerban, unul dintre profesorii care și-au pus amprenta asupra învățământului de Automatică și Calcutoare din România.

„L-am cunoscut pe Sever Serban in anul 1974….acum 42 de ani …cred ca era in primul lui an didactic…l-am remarcat inca de atunci dintre viitorii mei colegi…Calin Soare, Florin Stratulat si el …cel mai tanar, dar si cel mai riguros, atent, interesat de orice lucru nou, foarte exigent cu ceilalti, dar in special cu el insusi…

Cativa ani mai tarziu ….am petrecut nopti multe pana la 4, 5 dimineata …aveam o mare problema…RIP6.3…o copie nereusita a unui robot functional…6 luni…un an de cautari…simulari si deodata RIP6.3 functioneaza….cu partea de conducere facuta de noi…Nu voi uita niciodata momentul….tot colectivul de la Automatica a venit si ne-a aplaudat….noi….am baut o bere…cred ca am mancat salam cu paine de la alimentara pe o banca in Floreasca, langa Automatica si….

Sever a venit cu o noua provocare…gasise un laminor care nu prea mergea…din nou …Galati, Iprolam, alte zile si nopti si….pana la urma laminorul a mers….

Asta era Sever ! un cercetator innascut…o minte iscoditoare care nu renunta niciodata, un coleg de echipa dur, exigent dar COLEG !…

Au trecut anii…ma uit in urma si vad cateva zeci de articole impreuna, vreo sapte carti impreuna, multe generatii de studenti…aproape 40 ….impreuna….

Probabil ca rar ai ocazia sa gasesti in activitatea de cercetare sau didactica oameni cu care sa te completezi….coechipieri in adevaratul inteles al cuvantului…eu am avut in Sever un asemenea coechipier!

A trecut timpul, s-au schimbat vremurile, am incaruntit amandoi…si entuziasmul tineretii s-a transformat in prestigiu stiintific si mai ales in dorinta de a impartasi celorlati ceea ce acumulasem…

In mod natural…in calitatea indiscutabila de lider al echipei de la Teoria Sistemelor, mai ales dupa disparitia prematura si nedorita a profesorului nostru Vlad Ionescu, a imprimat o directie noua , mai aplicata diciplinei noastre…nenumarate discutii…vrem sa facem laborator…vrem sa orientam laboratorul catre aplicarea directa a cunostintelor teoretice in conducerea proceselor…vrem sa imprimam pasiunea si dragostea noastra pentru Teoria Sistemelor studentilor…vrem sa inteleaga si sa iubeasca disciplina…

Pe mine Sever m-a convins si cred ca azi cand ne despartim de el, studentii si noi colegii si prietenii lui, spunem in primul rand : A fost un mare profesor ! La fel ca si profesorii Corneliu Penescu si Vlad Ionescu si-a pus puternic amprenta asupra invatamantului de Automatica si Calculatoare din Romania. Marturie stau cele peste 40 de generatii de studenti si noi colegii lui.

Pentru mine pierderea lui Sever Serban este ireparabila…in cariera, in viata…nu ma pot gandi decat ca singurul mod in care il putem onora este acela de a continua drumul …de a ne continua in acelasi spirit menirea de dascali…

Dumnezeu sa il odihneasca pe prietenul si colegul meu de o viata Sever Serban!

Conf.Univ.Dr.Ing. Ioan Cezar Corâci

București, 13 septembrie 2016

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.