Târgul Indagra, un succes în 2016

Indagra, cel mai mare târg de agricultură din România, a atras și în 2016 numeroși vizitatori, de toate vârstele, cu deja tradiționalele produse și mirosuri îmbietoare ale toamnei: pastramă, mici sau must proaspăt, chiar dacă în acest an au lipsit recordurile edițiilor anterioare, respectiv pâinea uriașă de 70 de kilograme coaptă pe vatră și vițelul la proțap de 250 de kilograme.

Echipamente și utilaje din ce în ce mai perfomante, dar și animalele rezultate din genetica românească au fost „vedetele” actualei ediții ale târgului de agricultură și industrie alimentară de la Romexpo. După o negociere „la sânge” a prețului privind spațiul de cazare a animalelor, fermierii români au reușit să aducă exemplare de excepție.

Oficialii români susțin că, pe ansamblu, târgul Indagra a evoluat, chiar dacă de două ediții lipsește salonul dedicat exclusiv produselor ecologice, iar vinurile românești au fost puțin promovate.

„Indagra, pe ansamblu, mi se pare că a evoluat de la an la an. România reprezintă o piață importantă și interesantă pentru producătorii străini de echipamente agricole, iar în condițiile în care marii fermierii sunt interesați de utilaje performante au fost prezentate la actuala ediție a târgului tractoare tot mai mari și tot mai puternice. A apărut și o fabrică de tractoare la Reghin care asamblează o marcă de tractoare din Belarus. Sunt, de asemenea, o mulțime de utilaje de lucrat pământul, de la grape la semănători, tractoare de mici dimensiuni, inclusiv pentru mici fermieri, deși mă aștept ca încet, încet, să vad și la noi tehnologii ca și în Argentina. Acolo se folosesc pe scară largă tehnologii de reducere a lucrărilor solului, iar printr-o singure trecere fac toate operațiile: însămânțează, fertilizează, afectează foarte puțin terenul și reduc foarte mult consumul de combustibili. Ei au ajuns la un consum de combustibil de 2,5 litri pe hectar, în timp ce noi plătim motorina fără acciză sau cu acciză redusă pentru 78 de litri pe hectar. La ora actuală, sunt și la noi astfel de tehnologii, dar la nivel de numai câteva procente”, a declarat duminică, pentru Agerpres, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Din păcate, toate aceste echipamente de ultimă generație sunt aduse din afară, producția autohtonă fiind aproape inexistentă.

Și în cazul industriei alimentare, Irimescu susține că au fost făcute progrese foarte mari, iar la Indagra au fost aduse tehnologii „extraordinare” prin care poți „să scapi” de problema aditivilor și de cea a conservanților din alimente. Deși nu sunt foarte ieftine aceste tehnologii, în mod sigur merită investiția, deoarece consumatorii români au devenit tot mai avizați asupra problemelor legate de conservanți și aditivi.

„Cred că aici trebuie insistat foarte mult pentru că risipa alimentară este influențată masiv de perioada valabilității unui produs. Cu cât este realizat în condiții mai bune de igienă și cu metode de conservare naturale, cu atât produsul este mai bine folosit”, a subliniat oficialul de la minister.

Țări cu tradiție în agricultură precum Austria, Polonia, Bulgaria, Italia sau Olanda, au fost, de asemenea, bine reprezentate, aceasta din urmă venind cu multe inovații pe diferite sectoare. În domeniul pomiculturii, cei interesați au putut vizita un lot demonstrativ al livezilor viitorului în România, cu pomi roditori din primul an. Sistemul inovativ, implementat în Olanda și testat în țara noastră, poate tripla producția de fructe a pomicultorilor români, cu până la 60 de tone de mere la hectar și cu un consum de apă redus la jumătate. Noua tehnologie presupune plantarea unui senzor la rădăcina mărului, care oferă informații despre umiditatea și substanțele nutritive de care are nevoie planta. Acesta poate fi controlat de la distanță, de pe laptop sau telefonul mobil. Sistemul oferă și soluții de tratament pentru pomii amenințați de secetă, insecte sau paraziți.

În horticultură, specialiștii olandezi au prezent la târg și un sistem de seră care minimizează resursele de producție. Cu material și cunoștințe testate și implementate în Olanda, legumicultorii români pot reduce consumul de apă de la 60 la 4 litri, pentru a obține un kilogram de legume gustoase.

„Din păcate, producătorii români sunt interesați de aceste tehnologii, doar dacă vor reuși să vândă marfa la un preț avantajos, dar în condițiile în care noi nu suntem foarte departe de Turcia și se aduc din Antalya produse ieftine, este destul de greu de concurat cu ei. De exemplu, iarna, nimeni nu-i poate concura pe turci la tomate”, a menționat Irimescu.

De asemenea, pe partea de zootehnie, fermierii au venit la Indagra cu vaci de lapte și de carne performante, cu genetică foarte bună, adaptate condițiilor din România.