Kelemen Hunor critică România în Parlamentul European

0

Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a acuzat România în Parlamentul European că foloseşte Justiţia pentru a încălca drepturile minorităţilor. El cere înjumătăţirea pragului pentru utilizarea limbilor minorităților, la 10% din componenţa populaţiei sau cel puţin 5.000 de oameni care vorbesc limba respectivă într-o localitate.

Kelemen Hunor a prezentat, în cadrul Grupului de lucru pentru minorități al Parlamentului European, două rapoarte alternative ale UDMR și a arătat că România a predat cu o întârziere de doi ani raportul privind aplicarea Convenţiei-cadru pentru protecția minorităților naționale, relatează Romaniatv.net.

„Acest fapt  dovedește că România nu tratează cu seriozitate obligațiile pe care și le-a asumat în nume propriu, dar nici pe cele asumate prin semnarea unor tratate internaționale”, a arătat Kelemen Hunor, potrivit unui comunicat de presă UDMR.

Kelemen Hunor acuză statul român că foloseşte Justiţia pentru a încălca drepturile minorităţilor. El s-a plâns de faptul că există o serie de sentinţe ale instanţelor care interzic folosirea steagului Ţinutului Secuiesc, deşi în alte regiuni istorice este permisă folosirea simbolurilor regionale.

„Deciziile justiției impun îndepărtarea din spațiile publice a steagului secuiesc, adică simbolul unei comunități, al minorității maghiaro-secuiești. Însă alte comunități care au o identitate regională își pot folosi simbolurile. România este un stat cu identități regionale puternice. De exemplu, în Moldova și în Dobrogea se folosesc simbolurile regionale și acest lucru nu supără pe nimeni”, a mai spus președintele UDMR, adăugând că instanţele iau măsuri de interzicere doar în cazul steagului secuiesc, al simbolurilor secuiești.

UDMR afirmă că România a predat Consiliului Europei, în februarie 2016 – cu o întârziere de doi ani – raportul privind aplicarea Convenției-cadru pentru protecția minorităţi naționale. Uniunea susţine că documentul prezintă o situație inexactă a drepturilor minorităților și a folosirii limbii materne în România, motiv pentru care Uniunea a întocmit un raport paralel privind aceste probleme.

Președintele UDMR a reamintit că, tot prin aplicarea unor hotărâri judecătorești, este blocată înregistrarea organizațiilor non-guvernamentale secuiești sau a asociațiilor economice secuiești dacă în denumirea acestora apare sintagma Ținutul Secuiesc. În ceea ce privește domeniul educației, acesta a dat ca exemplu situația de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, unde nici până acum nu s-a înființat secția cu predare în limba maghiară, în ciuda faptului că, din 1 ianuarie 2012, legea prevede acest lucru.

„Putem aminti chiar faptul că Guvernul de atunci a căzut din cauza secției cu predare în maghiară, care urma să fie înființată. De patru ani, această lege nu este aplicată de UMF Târgu Mureș, nu este aplicată de nimeni și, dintre cei vinovați, nimeni nu are de suferit din această cauză”, a menţionat Kelemen Hunor.

Președintele UDMR a amintit că, pentru a-și exprima protestul, oamenii au ieșit în stradă, pentru că au simțit că le-au fost încălcate drepturile și nu mai puteau suporta așa ceva.

„Aspectul cel mai revoltător este că s-a pornit urmărirea penală pentru corupție în cazul Liceului Rákóczi, de parcă cineva și-ar fi însușit ceva din averea publică. Acesta este doar un exemplu de cum poate fi împiedicată, prin mijloace ne-politice, funcționarea unei școli aparținând unei minorități și care este, în același timp, o școală confesională. Acesta este un exemplu care arată, în mod evident, cum se poate induce o stare de nesiguranță, de teamă”, a afirmat Kelemen Hunor.

El a dat exemple și din domeniile justiției, sănătății și administrației publice, pentru a argumenta justificarea rapoartelor paralele, arătând că, în opinia sa, drepturile minorităților sunt încălcate.

„Constatăm că, în administrația publică, interpretarea favorabilă a legilor este suspendată cu ajutorul unor hotărâri judecătorești și ni se spune că ceea ce legea nu prevede, ea interzice. De pildă, în legătură cu pragul de 20 de procente pentru utilizarea limbii unei minorități, ni se explică faptul că, dacă legea decide că sunt obligatorii bilingvismul în administrație și inscripțiile bilingve, atunci când pragul este atins, astfel de drepturi sunt interzise sub acest prag. Noi considerăm corectă interpretarea potrivit căreia dacă o lege nu interzice ceva, atunci acel lucru este permis”a mai subliniat Kelemen Hunor.

UDMR vine cu o propunere de modificare a pragului de la care să fie obligatorie folosirea inscripţiilor bilingve, pe care a prezentat-o forurilor europene: România să coboare pragul pentru utilizarea limbilor minorităților la 10 procente sau să îl combine cu criteriul prezenței a cel puțin 5.000 de persoane care vorbesc limba respectivă într-o localitate, deoarece, susţine UDMR, numai în acest mod se poate asigura folosirea, în mod corect, a limbii materne.

Liderul UDMR spune că există astfel de exemple și în domeniul culturii și în mass-media: hotărâri judecătorești care interzic consiliilor județene sau locale din Ținutul Secuiesc să sprijine financiar presa de limbă maghiară. Apariția unor astfel de publicații este permisă doar dacă textul este însoțit de o traducere integrală în limba română. Președintele Uniunii, Kelemen Hunor, spune că, practic, acest fapt demonstrează că România nu are încredere în cetățenii săi și nu îi acceptă pe maghiari ca cetățeni  cu drepturi egale.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.