Val de plângeri depuse împotriva medicului Burnei

Surse judiciare au declarat  că aproximativ 50 de plângeri au fost depuse până la momentul transmiterii ştirii la parchet, procurorii ridicând documente în cazul acestor sesizări.

Pe de altă parte, preşedintele Colegiului Medicilor a declarat că ancheta disciplinară va fi pe atât de rapidă pe cât o impune opinia publică.

„Din experienţa mea, o astfel de anchetă poate să dureze mult. Au fost cazuri în care o astfel de anchetă s-a finalizat în câteva săptămâni, sau luni şi cazuri în care a durat ani. Sunt şi cazuri care trenează, de la prima comisie până la o decizie definitivă, ar putea să dureze chiar şi un an jumătate – doi ani. Fiindcă acest caz a devenit unul de notorietate, lucrurile se vor mişca cu atâta celeritate cu cât o impune opinia publică, de acum”, a declarat pentru Mediafax Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Borcean a mai spus, de asemenea, că cercetarea disciplinară a ortopedului Gheorghe Burnei ar putea fi oprită de comisia judeţeană Bucureşti a Colegiului Medicilor din cauza anchetei penale demarate de procurori.

„Colegiul Medicilor s-a autosesizat în cazul acuzaţiilor de malpraxis aduse medicului Burnei, iar acum colegiul teritorial, în temeiul autonomiei locale, nu ştiu exact ce va face, există posibilitatea ca ancheta să fie oprită până când se finalizează ancheta penală în instanţa de judecată, sau există posibilitatea să desfăşoare ancheta disciplinară şi profesională în paralel cu cercetările procurorilor. În cazul în care ancheta se va face în paralel, comisia de jurisdicţie din Bucureşti va trebui să adune probele care stau la baza acuzaţiilor, adică să adune foi de observaţie, documente medicale, mărturii, etc. Apoi vor trebui să se adreseze comisiei de specialitate”, a explicat preşedintele Colegiului Medicilor.

Din punct de vedere procedural, Colegiul Medicilor Bucureşti trebuie să constituie o comisie de experţi ortopezi care să analizeze dacă doctorul Gheorghe Burnei a respectat procedurile medicale, dacă a pus un diagnostic corect, dacă avea competenţa necesară pentru efectuarea unor operaţii complexe sau dacă a luat cele mai bune decizii pentru pacient. Raportul pe care îl va întocmi această comisie de specialitate va fi înaintat apoi comisiei de anchetă, iar comisia de disciplină va decide dacă este sau nu vinovat de malpraxis. Această decizie va putea fi contestată ulterior la Colegiul Naţional al Medicilor, care va stabili definitiv în ce măsură se face vinovat, sau nu, Gheorghe Burnei de încălcarea deontologiei profesionale şi a normelor medicale în vigoare.

Miercuri, Direcţia Generală Anticorupţie a percheziţionat trei cabinete din Spitalul „Marie Curie”, fiind ridicate probe din cabinetul chirurgului Gheorghe Burnei, al asistentei-şefe şi dintr-un depozit, potrivit purtătorului de cuvânt al unităţii medicale. La percheziţii a fost prezent şi Gheorghe Burnei.

Totodată, Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a anunţat că va verifica documentele medicale ale copiilor cărora le-au fost pus proteze în această unitate, căutând să afle câţi copii au beneficiat de astfel de proteze, ce fel de proteze au primit, dar şi de ce afecţiuni sufereau aceştia mai exact, au declarat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

Medicul ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate, se arată în referatul de arestare.

În referatul prin care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au cerut arestarea medicului Gheorghe Burnei se notează că în biroul acestuia de la spitalul Marie Curie au fost găsite, sâmbătă, şi ridicate sumele de 13.343 de lei, 5015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu „modul de operare” şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.