Sindicatele, despre creșterea salariului minim

0

Blocul Național Sindical (BNS) susține valoarea salariului minim în plată la 1.450 de lei, argumentând că marii câștigători ai acestei creșteri de salarii sunt bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale.

„Am discutat la Comisia de dialog social a Ministerului Muncii pe tema salariului minim, pe proiectul de Hotărâre de Guvern. (…) BNS susține valoarea de 1.450 de lei. Am propus să se ia în calcul și indexarea deducerii, pentru că, la 200 de lei brut, pe actualul sistem de impozitare și cu nivelul actual al deducerilor, individul mai rămâne cu 140 de lei brut. Marele câștigător al acestei creșteri de salarii îl reprezintă bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale. Ei sunt mai câștigători. Numai bugetul de stat are un impact pozitiv de aproape 1,2 miliarde de lei, venituri în plus, care pot să mai astupe un pic găurile generate de alte reduceri de taxe și impozite”, a declarat, joi, pentru Agerpres președintele BNS, Dumitru Costin, la finalul discuțiilor de la Ministerul Muncii.

Acesta a reamintit că, deși unii dintre angajatori s-au plâns de această posibilă creștere cu 200 de lei a salariului minim, mediul de afaceri a rămas cu circa 10 miliarde de lei în urma modificărilor aduse Codului fiscal în decembrie 2015.

„Chiar dacă unii dintre ei (angajatori — n. r.) s-au plâns din nou că ‘vai, ce creștere de salariu minim avem’, le-am readus aminte faptul că, prin modificările de anul trecut, produse în decembrie 2015 la Codul Fiscal, facilitățile fiscale care le-au fost oferite sau eliminările ori reducerile unor taxe și impozite au însemnat un plus de circa 10 miliarde de lei, bani rămași la dispoziția mediului de afaceri. Anul acesta, facilitățile înseamnă undeva la 14 miliarde de lei în plus peste cele 10 miliarde de lei, iar această creștere de salariu minim mănâncă cel mult un sfert din toată această resursă financiară lăsată la dispoziția companiilor. Deci, nu le mai luăm taxele, le lăsăm mai mulți bani. Le-am și spus: ‘V-am lăsat atât de mulți bani în speranța că investiți în locuri de muncă, că vă plătiți mai bine oamenii'”, a explicat Costin, adăugând că o mare parte din acești bani lăsați la dispoziția angajatorilor de către legiuitori a fost orientată către dividende.

Potrivit sursei citate, definiția ambiguă a salariului minim trebuie clarificată în Codul Muncii sau în HG de majorare a salariului minim.

„Am insistat pe clarificarea în lege, de fapt în această Hotărâre de Guvern, chiar dacă în Codul Muncii avem o precizare ambiguă pe definiția salariului minim, care trebuie să reprezinte plata în bani. Avem angajatori în România, care, astăzi, continuă să dribleze legea și plătesc salariații care au salariu minim, îi plătesc o parte în bani, o parte în bonuri și alte tipuri de instrumente, lucru care contravine inclusiv convențiilor din România, dar contravine și principiilor stabilite”, a susținut Dumitru Costin.

Nu în ultimul rând, liderul Confederației sindicale a apreciat că sancțiunea pentru angajatorii care nu plătesc salariul minim este „caraghioasă”.

„Înainte de toate, în proiectul de Hotărâre de Guvern, e o sumă minimă de 300 de lei, care poate să urce până la 2.000 de lei, dar ea este la dispoziția inspectorului de muncă. Este un instrument de corupție. Dacă vin eu, inspector de muncă, și te găsesc pe tine, angajator, cu 20 de oameni pe care îi plătești sub salariul minim prevăzut prin Hotărâre de Guvern, pot să îți dau 300 de lei per cap de salariat sau pot să îți dau 2.000 de lei. Diferența dintre 300 de lei și 2.000 de lei, de cele mai multe ori înseamnă și o șpagă, un comision pe care îl încasează cineva. Pe de altă parte, există la valoarea de 300 de lei, cât este prevăzut în HG efortul financiar pentru angajator lunar, această creștere de 200 de lei brut, plus contribuția angajatorului, înseamnă o cheltuială suplimentară de 250 de lei”, a explicat Costin.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.