Biserica de sub lac stânește imaginația vizitatorilor!

În inima Transilvaniei, zilele caniculare de vară lasă să se vadă o privelişte pe cât de intrigantă pe atât de dureroasă pentru locuitorii satului Beliş. Din apele Lacului de acumulare Beliş-Fântânele îşi face apariţia singura mărturie a vechii vatre a localităţii: Biserica de sub lac. Obiectiv turistic care stârneşte imaginaţia oricărui vizitator, lăcaşul de cult se lasă văzut doar în perioadele de secetă, când soarele torid de vară pârjoleşte dealurile judeţului Cluj, iar lacul de acumulare scade simţitor.

Biserica de sub lac este una dintre multele lăcaşe de cult acoperite de ape în urma realizării, în perioada regimului comunist, a lucrărilor inginereşti de hidrotehnică şi extindere a reţelei naţionale de electricitate. În spatele acestui proiect ambiţios derulat la mijlocul anilor `70 stau multe jertfe, printre care şi cea a comunităţii locale din Beliş.

Biserica de sub lac de rit romano-catolic a fost construită la începutul secolului XX de un magnat al vremii, de origine maghiară. Pentru construcţia bisericii a fost aleas cel mai înalt loc din vatra satului, pentru ca lăcaşul de cult să fie vizibil de oriunde şi ca să fie mai aproape de cer. Generaţii întregi ale comunităţii din Beliş s-au rugat în lăcaşul de cult, până când, într-un an, în vremea recoltei, zvonul că o viitură mare va lovi satul i-a pus pe jar atât pe localnici, cât şi pe conducătorii de la Bucureşti. Atunci s-a hotărât amenajarea lacului de acumulare pe râul Someşul Cald şi strămutarea vetrei satului Beliş şi a localităţii Giurcuţa de Jos.

Perioada anilor `70  a fost dramatică pentru comunitatea din Beliş. Locuitorilor, ca şi în cazul celor din alte localităţi strămutate, li s-a promis marea şi sarea, de la curent gratuit pe toată durata vieţii până la materiale de construcţii şi terenuri fertile. În fapt, casele de pe malul râului au fost reconstruite cu forţa pe culmea dealurilor din împrejurimi, cu teren neroditor. Odată cu casele oamenilor a fost strămutat şi cimitirul de lângă biserică. A rămas în urmă doar lăcaşul de cult, care, deşi au trecut mai bine de patru decenii de la inundarea satului Beliş, încă se încăpăţânează să rămână în picioare.

De-a lungul vremii, turla bisericii a fost punct de reper pentru locuitorii care plecau să-şi pască oile pe dealurile din împrejurimi. După finalizarea lucrărilor la baraj, apele au înghiţit vatra satului şi odată cu ea şi lăcaşul de cult. Acum, doar în verile sărace în precipitaţii biserica îşi mai înalţă turnul către cer, creionând un peisaj dramatic, dar în acelaşi timp impresionant. La fel de impresionant este şi faptul că, deşi au trecut mai bine de patruzeci de ani de când biserica a rămas loc de rugăciune pentru animalele acvatice, pe zidurile ei încă se mai pot vedea picturile care înfăţişează sfinţi, îngeri şi scene biblice.

Biserica de sub lac se află la o distanţă de 27 de kilometri faţă de Huedin. Accesul se face pe drumul judeţean DJ101 până la Beliş. Lăcaşul de cult se află într-o zonă bogată în obiective turistice, iar dacă aţi făcut o excursie până la locul de rugăciune acoperit de ape, puteţi face un popas şi la Peştera Urşilor, Piatra Ponorului, Gheţarul Scărişoara, Cheile Galbenei sau la Izbucul Galbenei.

Sursa:www.ghiduri-turistice.info;