Trei ani de la cumplita tragedie din Apuseni
Astăzi se împlinesc trei ani de la tragedia din Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion. Trei ani fără răspunsuri pentru familiile celor doi. Sora Aurei Ion spune că există anumite interese pentru a nu se afla adevărul şi se încearcă blocarea anchetei în cazul catastrofei aviatice care a îndoliat întreaga ţară.
Astăzi se împlinesc 3 ani de la tragedia din Munţii Apuseni. Sora Aurei Ion face declaraţii tulburătoare. Aceasta spune că este multă corupţie şi foarte multe „interese mizerabile”. Fata spune că se ascund probe. Potrivit România TV, familia doctoriţei aduce acuze grave chiar procurorului general al României Augustin Lazar pe care îl suspectează că participă la ascunderea probelor din dosar.
În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni au murit pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion. Totodată, au fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.
Echipa medicală din avion mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral. Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.
În investigaţia tehnică, specialiştii au examinat epava şi locul producerii accidentului, au analizat, în colaborare cu reprezentantul acreditat al AAIB – Marea Britanie, datele înregistrate pe GPS-ul găsit la bordul aeronavei, precum şi conformitatea sistemului ELT (Emergency Locator Transmitter) faţă de documentaţia tehnică de instalare, starea de funcţionare, precum şi momentul şi modul de rupere al antenei de 406,025 MHz.
Specialiştii au studiat sistemul de căutare şi salvare, în limita competenţelor CIAS, prin analizarea legislaţiei în vigoare, analizarea documentelor puse la dispoziţie de către CC-SAR Romatsa, intervievarea personalului din cadrul CC-SAR, analizarea documentaţiei internaţionale de referinţă şi a fost întocmit un document intern care va fi utilizat în intocmirea raportului final.
Raportul autorităţilor pentru Siguranța Aviației Civile a fost finalizat după aproape doi ani de la tragicul acccient aviatic din Apuseni, iar concluziile au fost prezentate luni.
Comisia de investigaţie a CIAS a stabilit că principala cauză a producerii accidentului constă în oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor.
Potrivit raportului, cauzele favorizante ar fi:
-evaluarea eronată a factorilor de risc specifici desfăşurării acestui zbor datorată întreruperii mari de la zbor şi lipsei de experienţă a echipajului pe aeronava BN-2A-27, inclusă în clasa MEP;
– decizia eronată a comandantului aeronavei de a continua misiunea de zbor în condiţii meteorologice care au favorizat givrajul sever al carburatoarelor;
– decizia eronată a comandantului aeronavei de a zbura o lungă perioadă de timp în condiţii de givraj;
– decizia eronată a comandantului de a continua misiunea sub AMA, în condiții de zbor IMC după reguli de zbor IFR;
– decizia eronată a comandantului aeronavei de a decola cu masa peste limita maxima admisă şi poziţia centrului de greutate în afara limitelor calculate şi impuse de producător.
Eugen Suciu, investigator CIAS, a explicat că problemele de givraj au fost nu la nivelul structurii, ci la nivelul carburatoarelor şi al motoarelor, ceea ce nu a permis avionului să atingă altitudinea de 11.000 de picioare.
„În momentul în care aeronava s-a deplasat deasupra Carpaţilor Meridionali s-a confruntat cu un givraj mediu, astfel încât a făcut faţă. Trecerea Carpaţilor Meridionali, chiar dacă nu s-a respectat altitudinea din manualul de zbor, s-a făcut pe deasupra plafonului de nori. Pe măsura ce aeronava s-a apropiat de Munţii Apuseni, plafonul de nori a devenit compact. Aeronava nu a putut să mai urce”, a declarat Suciu.
Oficialul a mai explicat că problema a fost givrajul la nivelul carburatoarelor. „Dacă nu ne-am fi confruntat cu această givrare la nivelul carburatoarelor, nu s-ar fi întamplat acest accident. Ne confruntam cu o eroare în managementul misiunii. (…) Evaluarea eronată a factorilor de risc este datorată lipsei de experienţă, dar şi de antrenament pe această aeronavă. Nu ne referim la tehnica de pilotaj sau cum sunt acţionate comenzile de zbor, ci la cum sunt evaluate condiţiile de zbor”, a spus investigatorul CIAS.
De asemenea, Eugen Suciu a precizat că antena care transmitea semnalul de alertă s-a rupt în timpul prăbuşirii aparatului.
„Ruperea antenei s-a produs ca urmare a unei acţiuni violente – probabil la primul impact cu copacii. La acel moment, transmiţătorul nu era activat, trebuie să existe o anumită forţă la impact ca acest transmitator să intre în acţiune.