Ciprian Pahonțu (Romsilva), rezultate excelente în 2016!

0

Cotidianul online “Cronica Română” prezintă un amplu interviu cu directorul general al RNP-Romsilva, Ciprian Pahonțu. Pahonțu vorbește, printre altele, despre Raportul de activitate al Romsilva pe anul trecut, despre rezultatele/performanțele obținute, despre măsurile adoptate în privința transparenței și îmbunătățirii imaginii Regiei, despre situația economică a Romsilva, despre prioritățile acestei importante Regii Naționale în 2017, dar și despre alte subiecte de actualitate precum programul perdelelor forestiere, tăierile ilegale de lemn din pădurile statului și cel al pădurilor virgine.

Ca o concluzie: Ciprian Pahonțu continuă să facă ceea ce știe cel mai bine și anume să recredibilizeze și să conducă, cu performanțe notabile, RNP-Romsilva, o Regie Națională care, din păcate, nu se bucură de imaginea pe care o merită, una corectă. Demersurile lui Pahonțu în această direcție sunt lăudabile și merită a fi nu numai apreciate, dar și susținute de toți cei care iubesc, fie și numai la nivel declarativ, pădurile României! Pentru că pădurile statului sunt, până la urmă, ale noastre, ale fiecăruia dintre noi!

 

Domnule director general, Ciprian Pahonțu, la finele lunii trecute a fost aprobat de către CA al RNP-Romsilva, Raportul  de activitate al importantei Regii Naționale pe care o conduceți. Detaliați, vă rog, cei mai importanți parametri ai raportului de activitate pe anul trecut…

 Tocmai am prezentat Consiliului de Administrație raportul de activitate pe anul trecut, unul pozitiv, dacă privim cifrele. Profitul este cu 175% mai mare decât cel planificat, depășind 280 de milioane de lei, creșteri semnificative sunt și la venituri și cifra de afaceri, peste cifrele prognozate. Și prețul mediu de vânzare a masei lemnoase a crescut față de anul precedent, de la 155 la 166 de lei. Am reușit să regenerăm natural sau artificial 16.421 de hectare de pădure, peste cele 14.570 de hectare planificate. Am reușit să  derulăm în bune condiții și lucrările de investiții finanțate de la buget sau din fonduri proprii, depășind procentele de absorbție stabilite în planul de administrare, cu excepția creditului  extern oferit de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, unde finanțarea a venit de abia în cursul lunii august.  Am investit mult în regenerări, în drumuri forestiere, în utilaje performante. Trăgând linie, a fost un an bun pentru Romsilva, pentru că obiectivele noastre privind dezvoltarea durabilă a pădurilor, a mediului, au fost atinse.

 Care au fost principale schimbări aduse în privința managementului Regiei în cele opt luni de mandat?

 Prioritatea mea, ca manager al Romsilva, o reprezintă dezvoltarea sustenabilă, pe termen lung, a Regiei Naționale a Pădurilor și gestionarea durabilă a pădurilor aflate în administrare. Este un obiectiv pe termen mediu și lung, cu măsuri adoptate treptat. Am luat o serie de măsuri privind eficiența economică, creșterea calității profesionale a angajaților, sporirea gradului de informatizare a Regiei, asigurarea transparenței în relația cu publicul, organizațiile de mediu și partenerii comerciali. Am luat, de asemenea, măsuri pentru dezvoltarea componentei de comunicare a Regiei. Toate aceste măsuri și eforturi vor fi amplificate pe termen mediu și lung.

 Haideți să vorbim puțin despre măsurile adoptate deja dar și despre cele ce vor fi implementate în 2017 privind transparența și îmbunătățirea imaginii Romsilva…

 Romsilva a sporit gradul de transparență, se poate constata pe pagina de internet a Regiei, unde oricine poate găsi lista partizilor, UAT, rezultatele licitațiilor pentru vânzarea de masă lemnoasă, licitațiile programate, cu toate detaliile. Comunicăm constant și foarte bine cu partenerii comerciali, am micșorat timpii de răspuns la solicitările de informații publice. Însă progrese serioase am făcut și pe partea de comunicare, unde am creat o structură distinctă, a fost aprobată Strategia de Comunicare, am reușit să sporim frecvența comunicării publice și ne-am diversificat canalele de comunicare, cu accent pe social media, unde am deschis, pentru început, trei canale oficiale pe Facebook, Twitter și YouTube, unde postările sunt constante și apreciate. În acest an, pe lângă acțiunile întreprinse în mod curent, ne-am propus să lansăm o amplă campanie de comunicare și conștientizare a publicului țintă asupra activității Romsilva și dezvoltării durabile a pădurilor.

Care este, domnule director general, situația economică a Romsilva la început de 2017?

 Situația economică este bună, suntem pe profit, ne-am atins în mare toate țintele pe anul trecut și la cum au decurs licitațiile pentru anul acesta, există premisele să avem un an și mai bun din punct de vedere economic. Numărul angajaților a variat puțin în această perioadă, a scăzut cu 167 din iunie până în prezent, fiind vorba de munci sezoniere, iar acum avem 16.258 de angajați. Însă accentul îl punem pe o pregătire mai bună a acestora, pe eficientizarea activității de resurse umane, și au fost făcuți pași concreți în modernizarea politicii de personal.

 Despre ce cantitate de lemn recoltată din pădurile proprietate publică a statului putem vorbi în anul 2016?

 Anul trecut am recoltat 8,58 milioane de metri cubi de lemn pe picior, cu 810,4 mii mai puțin decât ne-am propus inițial, în special datorită unor prevederi legale, calamităților și a tensiunilor de la începutul anului cu partenerii noștri comerciali, generate de regulamentul de valorificare a masei lemnoase. În plus, o mică parte din masa lemnoasă scoasă la licitație se află în zone greu accesibile, ele nefiind atractive pentru agenții economici.

 Comparativ cu anii precedenți există o scădere a cantității de lemn tăiată ilegal din pădurile administrate de Romsilva? Care au fost măsurile întreprinse de actualul management al Romsilva pentru diminuarea acestor tăieri ilegale?

 Tăierile ilegale în pădurile de stat sunt în scădere, este o veste foarte bună. Numai anul trecut am înregistrat o scădere de peste 16%, ajungând la 47.788 de metri cubi. Cantitatea este una mică, de doar 0,5% din volumul total al lemnului exploatat de Romsilva anul trecut, dar combaterea tăierilor ilegale de lemn și a pieței asociate va fi oprioritate pentru noi în 2017. Acestea sunt cifrele, însă în spatele lor se află efortul a mii de colegi de a stopa acest fenomen. Au fost numai anul trecut aproape 15.000 controale de fond, iar, în plus, colegii mei au fost implicați în alte peste aproape 100.000 de controale cu celelalte autorități ale statului. Avem și cazuri de agresiuni, 22 de colegi implicați în paza pădurilor statului fiind agresați de hoții de lemne.

 Domnule Ciprian Pahonțu, enumerați principalele priorități ale Romsilva în 2017.

Dincolo de parametrii economici și financiari, la care estimăm creșteri, prioritatea o reprezintă dezvoltarea durabilă a pădurilor, gestionarea responsabilă a fondului forestier administrat, adică peste 3,14 milioane de hectare ale statului și peste un milion de hectare ale altor proprietari pentru care avem contracte de prestări silvice. Regenerarea pădurilor este, ca în fiecare an, o prioritate, precum și realizarea țintelor de investiții. În plus, avem un proiect pentru realizarea unei pepiniere moderne, complet automatizată, și acest proiect ambițios va demara în acest an.

Îmbunătățirea managementului ariilor protejate aflate în administrare este, de asemenea, o prioritate a acestui an, în acest sens am dezvoltat programe și indicatori de monitorizare specifici care să conducă la creșterea calității activităților din parcurile naționale și naturale. Punem accent pe transparență și avem un proiect amplu de comunicare în acest an, vrem să arătăm publicului larg ce facem și cât de importantă este pădurea pentru mediul în care trăim. De asemenea, inițiem și un program de educație forestieră, pentru că este foarte important ca elevii, copii, să conștientizeze rolul pădurii și cât de importantă este protejarea ei.

 Care sunt problemele cu care se confruntă RNP-Romsilva?

 Problemele sunt mai degrabă externe, nu țin de noi, și se referă la lipsa coerenței legislative, legislația subsecventă Codului Silvic. Semnalăm problemele cu care ne confruntăm, iar autoritățile sunt receptive.

 Programul perdelelor forestiere este un alt pariu ambițios al Romsilva. Despre ce rezultate vorbim în anul 2016?

Am reușit să deblocăm procedurile, printr-un grup de lucru complex, la nivel guvernamental, la care a participat și Romsilva. Problema principală a constituit-o procedura de expropriere, acum este mult îmbunătățită  Există studiile de fezabilitate, procedurile sunt avansate și sperăm ca în acest an să demarăm lucrările în jurul autostrăzilor A1 și A2 și pe drumurile din mai multe județe din sudul țării, Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Argeș și Dâmbovița, unde apar mereu probleme cu ninsorile. Există finanțare pentru alte 220.000 de metri pătrați de perdele forestiere în acest an.

 Un alt subiect sensibil în reprezintă pădurile virgine.Unde stă România la acest capitol, în acest moment, comparativ cu alte state europene?

Am identificat aproximativ 10.000 ha de păduri virgine și au fost făcute demersurile pentru a fi incluse înCatalogul Național al Pădurilor Virgine. Totodată, în baza noii metodologii aprobată de autoritatea publică centrală pentru silvicultură, suntem în curs de identificare a unor noi suprafețe de pădure care corespund criteriilor de identificare și declarare a pădurilor virgine. Acest proces este în curs de realizare și pe măsură ce noi suprafețe vor fi validate, le vom propune pentru includerea în catalog. Doar în acest an peste 300 mii de ha de păduri proprietate publică a statului ce intră în reamenajare vor fi analizate inclusiv din punctul de vedere al îndeplinirii criteriilor de clasificare în categoria pădurilor virgine sau cvasi-virgine.

În ceea ce privește situația suprafețelor de păduri virgine din alte state europene, nu deținem informații oficiale, dar putem să prezentăm situația la nivel european a suprafeței de păduri de fag de o valoare deosebită (păduri primare – respectiv păduri virgine, cvasivirgine sau păduri seculare de fag), Romania deține cea mai mare suprafață de păduri virgine, cvasi-virgine sau seculare dintre țările europene.

În 2012, Germania a avut inițiativa de a extinde suprafețele de păduri primare și seculare de fag, suprafețe care să recunoscute la nivel mondial pentru valoarea lor deosebită și în consecință să fie incluse în patrimoniul UNESCO, iar la această inițiativă au răspuns 11 state europene, între care și Romania. România a propus un număr de 8 situri cu o suprafață de 23.982,7 ha. Decizia finală, la propunerea celor 11 state europene, pentru includerea siturilor  – păduri primare si seculare de fag, în patrimoniul UNESCO se va adopta în luna iunie 2017.

 Domnule director general, Ciprian Pahonțu, vă mulțumesc pentru amabilitatea și deschiderea arătate…

pahontu

 Un interviu realizat de Iulian Badea

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.