Pădurea Baciu, plină de mistere și legende

On feb. 23, 2017 0

Cei care au traversat pur şi simplu pădurea Baciu sau care organizează expediţii spun că au încercat senzaţii şi sentimente dintre cele mai bizare: greaţă, frisoane, vărsături, migrene, anxietate, dureri ale organelor interne. Unii au ieşit de acolo cu zgârieturi pe care nu şi le puteau explica sau au experimentat senzaţia de arsură pe piele.

Iar dacă mai pui la socoteală şi sferele de lumină care apar de nicăieri, sunetele ciudate şi înfricoşătoare şi chiar chicotelile care se aud uneori printre copaci, avem un tablou terifiant al unui loc aflat parcă între două lumi. De fapt, chiar se spune despre Pădurea Baciu, care se întinde pe 295 de hectare de teren, că ar fi poarta dintre lumea văzută şi cea nevăzută. Cercetătorii care au studiat acest loc bizar în încercarea de a explica anumite fenomene au identificat în zonă emisii radioactive şi o mulţime de anomalii magnetice.

Asadar, in miezul Ardealului, incoronata de o fauna salbatica, ”graviteaza” probabil unul dintre cele cel mai misterioase povesti ale prezentului din Arcul Carpatic. Nenumarate jurnale paranormale sunt interesate de acest subiect si pe buna dreptate place la toata lumea. Nenumarate persoane au experimentat aceasta zona, unde se presupune ca, genereaza fiori reci chiar si cercetatorilor de paranormal.
Frecventa fenomenelor paranormale este una fluctuanta, cauzele fluctuatiilor nefiind descoperite in totalitate. Exista, de asemenea, un consens general in randul specialistilor in parapsihologie, conform caruia Padurea Hoia-Baciu este o „poarta” interdimensionala prin care spiritele, fie ele ale celor decedati recent sau inca neincarnati, pot intra in dimensiunea material-fizica a planetei Terra. Initiatii in stiintele ezoterice sustin insa ca Padurea Hoia-Baciu ar fi un portal intre planul astral si cel teluric, zona intermediara similara cumva Purgatoriului lui Dante, unde sufletele decedatilor adasta timp de 40 de zile, in care li se hotaraste soarta si le se judeca faptele.

Padurea Hoia-Baciu, o zona retrasa, unde au fost investigate si analizate o serie de fenomene absolut inexplicabile. Zona a devenit celebra in anul 1968, cu toate ca foarte multe informatii au venit de la localnici,, care ne spuneau povesti adevarate despre locuri extrem de bizare, unde se intampla ceva fara puterea de intelegere a unui om obisnuit. Toti stiau din mosi stramosi ca odata intrati printre copacii al caror fosnete, venea parca din alta lume, toate spaimele subconstientului uman, prind brusc viata si apar in calea celui indeajuns de nesabuit incat sa se aventureze in acest loc . Potrivit descopera.ro, localnicii din jurul padurii de la Hoia-Baciu au observat pe propria piele, fenomenele cse petrec acolo. Multi dintre ei au patit-o deseori cand coseau iarba pentru animale sau la cules de fructe de padure sau ciuperci, ceva straniu se intampla cu absolut oricare dintre ei.

Inca de la primii pasi printre copaci, satenii se pomeneau asaltati de stari inexplicabile de greata, anxietate, senzatii de voma, dureri de cap si chiar arsuri aparute pe piele. Multa vreme, padurea Baciu din vestul orasului Cluj-Napoca a ramas un subiect tabu, oamenii temandu-se sa aduca vorba despre un loc pe care in sinea lor il credeau cazut sub un blestem greu, sau mai rau, insasi salas al Necuratului. Cel care a intreprins o adevarata munca de pionierat la aceea vreme in studiul fenomenelor paranormale din padurea de stejari, a fost biologul Alexandru Sift (1936-1993).

Profesorul Sift a fost atras de faima padurii Baciu, intrigat fiind de povestile si intamplarile incredibile pe care le auzea de la localnici. In decada anilor 1950, a intreprins numeroase calatorii in padure, observand la fiecare incursiune intre copaci, o serie de umbre ciudate care il insoteau. Fire curajoasa, nu a abandonat cercetarile, izbutind sa fotografieze”umbrele”. Surprizele si-au facut aparitia inca de la developarea cadrelor fotografice pe care se puteau observa, pe langa”umbrele” in cauza, multe alte forme, lumini si siluete pe care ochiul uman nu le putea vedea. Cercetarile lui Sift au continuat pana in pragul anilor 1960, cand tot mai multi cercetatori romani i-au preluat studiile si aveau sa fie atrasi de explorarea padurii Baciu.

Pe data de 18 august 1968, tehnicianul-militar Emil Barnea in varsta de 45 de ani, ignorand avertismentele satenilor, se afla in padurea Baciu pentru a petrece un sfarsit de sapatamana departe de stresul orasului. Impreuna cu el se aflau la acea data prietena sa, Zamfira Matea si alti doi prieteni de familie care au dorit sa-si pastreze anonimatul. In preajma orei 13.00, pe cand se afla in cautarea unor lemne pentru foc, Emil Barnea s-a pomenit brusc strigat de prieteni. Intors in poiana, alaturi de prietenii sai, Emil Barnea a apucat sa vada ceea ce parea un OZN care survola la viteza mica padurea Baciu, fara sa scoata niciun sunet. Straniul aparat zburator a inceput sa straluceasca brusc, facand in aer o manevra de rastunare. Fara veste, OZN-ul a accelerat spre cer intr-o directie usor oblica. Urmarindu-l prin vizorul aparatului foto, Emil Barnea a reusit sa-l mai surpinda in trei cadre. Dupa developarea filmului, tehnicianul clujean a contemplat cu stupoare fotografiile a ceea ce peste ani specialistii internationali ai fenomenologiei OZN aveau sa clasifice drept ” cele mai clare imagini ale unui OZN fotografiat in Romania si fara indoiala, unele dintre cele mai bune imagini ale vreunui OZN fotografiat vreodata in lume”.

Pana la acest moment, Emil Barnea intrase deja in contact cu Florin Gheorghita si Ion Hobana, probabil cei mai prestigiosi ufologi romani, care i-au confirmat autenticitatea fotografiilor. Dupa ce fotografiile au trecut si de „filtrul” autoritatilor vremii, au fost preluate de Agerpres, agentia nationala de presa, si facute publice inclusiv peste hotare. Celebritatea fotografiilor avea sa atinga noi culmi in decursul anului 1977 cand au fost prezentate de cate profesorul C.S. Vonkeviziczky in cadrul Congresului International de Ozenologie din Acapulco. Fotografiile au fost preluate imediat de toate cartile si revistele din lumea intreaga, care vizeaza cazuistica OZN.

Padurea Baciu continua sa fascineze, in special datorita relatarilor martorilor oculari care declarau ca se pot observa fenomene in cele mai stranii precum senzatii fizice inexplicabile, observatii de lumini de forme si culori diverse, umbre ciudate, voci si chipuri umane. Zona devine in scurt timp celebra printre specialistii in paranormal si ezoterism din intreaga lume, echipe intregi de cercetatori reputati din Germania, Franta, Statele Unite si Ungaria vizitand padurea Baciu in plina perioada comunista, si reusind sa prinda pe pelicula inexplicabilul de langa noi…

In anul 1993, cercetatorul Adrian Patrut a identificat in padurea Baciu o zona aparte pe care a denumit-o „Punctul 3 social activ”. Zona cu pricina pare a fi centrul de maxima activitate pentru fenomenele paranormale observate in inima Ardealului. Cercetarile de pana in prezent au dus la stabilirea urmatoarelor concluzii :

Fenomenele din padurea Hoia-Baciu sunt in mod general discrete dar continue in timp.
Padurea in sine, ofera mai multe date cercetatorilor decat amatorilor de spiritism.
Fenomenele sunt in mod clar evidente, fiind necontestate chiar si de cei mai sceptici oameni de stiinta.
Se pare ca exista o legatura intre prezenta in padure a persoanelor cu capacitate de medium si aparitia fenomenelor misterioase.

Fenomenele inregistrate in padurea Baciu nu sunt singulare pe mapamond. Harta locurilor de pe Terra care contin zone cu fenomene asemanatoare, cuprinde si Desertul Mojave si Gloful Breeze din Statele Unite, La Spezia-Arenzano din Italia, Valea Hessdalen din Norvegia, Belo Horizonte din Brazilia, Muntele Kailasa din Tibet. Cu toate acestea, padurea Hoia-Baciu este considerata de toti marii parapsihologi , drept cel mai important areal al manifestarii fenomenelor parapsihologice de pe intreaga planeta.

Potrivit descopera.ro, o echipă de producţie din Cluj-Napoca, formată din videografi, fotografi şi jurnalişti, lucrează la realizarea primului film documentar turistic despre pădurea ”bântuită” Hoia – Baciu. Co-producătorul filmului, Laura Călugăr, a declarat coresponentului Mediafax că documentarul va avea aproximativ o jumătate de oră, va fi promovat de un prezentator britanic de la BBC şi va fi lansat în luna decembrie 2016.

Biologul Alexandru Sift a fost printre primii care s-au încumetat să cerceteze Pădurea Baciu. Între 1950 şi 1960 a fost aici de mai multe ori, iar în urma expediţiilor sale a alcătuit un dosar amplu despre fenomenele identificate. Acesta conţinea fotografii în care puteau fi văzute siluete printre copaci, umbre pe care cu ochiul liber nu le percepuse, dar care după developarea filmelor l-au lăsat mut de uimire. Arhiva alcătuită de omul de ştiinţă a dispărut însă misterios la câteva zile de la decesul său, în 1993. Ulterior, s-a descoperit că fusese furată de câţiva indivizi care au dus-o la maculatură. S-au salvat doar câteva dintre fotografii, care au fost incluse apoi în cartea “Fenomenele de la Pădurea Hoia-Baciu” (1995), scrisă de preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie, Adrian Pătruţ.

Una dintre ciudăţeniile pădurii Baciu o reprezintă forma copacilor. Pe lângă faptul că mulţi dintre arbori, în loc să se înalţe către cer, se curbează spre pământ, alţii cresc strâmbi sau răsuciţi unul în jurul altuia, ca într-o îmbrăţişare bizară. În multe locuri se găsesc câte doi, patru, şase sau chiar opt copaci crescuţi din aceeaşi rădăcină. De asemenea, cercetătorii au remarcat torsionări ale copacilor în perioade foarte scurte de timp.

Nu numai pasionaţii de paranormal sunt fascinaţi de apariţiile misterioase din Pădurea Baciu. Acest loc are o încărcătură deosebită şi pentru cei atraşi de misterul extratereştrilor. De-a lungul timpului aici au fost fotografiate sau filmate mai multe OZN-uri şi pasionaţii din domeniu sunt convinşi că pădurea de la marginea Clujului este unul dintre locurile vizitate des de cei din civilizaţiile extraterestre. În 1968 a fost fotografiat unul dintre primele OZN-uri, în Poiana Rotundă, iar de atunci s-au mai semnalat câteva cazuri asemănătoare.

Poiana Rotundă este, de altfel, unul dintre locurile cel mai des vizitate din Pădurea Baciu. Multe grupuri de curajoşi care se încumetă să rămână peste noapte în acest loc aleg această poiană drept loc de campare. Mulţi dintre ei au relatat ulterior experienţe care îţi dau fiori: voci indescifrabile care se auzeau de nicăieri, apariţia unor “pereţi” de ceaţă în nopţi senine, mutarea unor obiecte dintr-un loc în altul fără a se simţi vreo adiere de vânt şi multe perechi de ochi mici şi verzui sau roşii care te privesc şi care nu par a fi de animale.

Adrian Pătruţ, doctor în chimie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca şi preşedinte al Societăţii Române de Parapsihologie, cercetează de ani de zile misterele Pădurii Baciu. El spune că anumite persoane au parte de “manifestări” preferenţiale ale pădurii, “în funcţie de credinţele lor”. “Un grup de la Târgu Mureş obsedat de OZN-uri a fotografiat foarte frecvent forme de tip OZN, noi, care eram preocupaţi de materializări, filmam foarte multe materializări, Sift, care citea foarte multă literatură ezoterică, fotografia foarte multe simboluri care puteau fi asociate cu cele ezoterice, grupurile străine obsedate de anomalii prindeau foarte multe anomalii: efecte luminoase, imagini distorsionate şi aşa mai departe”, explică Adrian Pătruţ în documentarul “Pădurea Baciu, un Triunghi românesc al Bermudelor”, realizat de blogger-ul Daniel Roxin.

Prin urmare, se poate concluziona că fiecare găseşte în Pădurea Baciu ceea ce caută. Astfel, cei mai sceptici, care merg acolo doar pentru a demonstra, lor înşişi sau altora, că acolo nu se întâmplă nimic neobişnuit, pot să nu aibă parte de nimic ieşit din comun, în timp ce aceia care sunt convinşi că în acel loc se petrec fenomene paranormale se întorc de acolo cu experienţe şi poveşti care îţi dau fiori.

Cel care a detectat iniţial petrecerea unor fenomene stranii în zonă a fost biologul Alexandru Sift care, la începutul anilor ’50, a surprins mai multe forme ciudate, cu aspect nebulos, pe care ulterior le-a şi fotografiat. Ca urmare a descoperirilor lui Sift, fenomenele misterioase din apropierea Clujului au captat, începând cu anii ’70, atenţia mai multor echipe de cercetători români şi străini.

Forme ciudate, aero şi bioforme, obiecte zburătoare neidentificate (OZN-uri), unele vizibile cu ochiul liber, altele surprinse cu aparate foto sau video – toate acestea au constituit o serioasă bază de studiu în ultimele decenii pentru cercetători.

Primul eveniment major a fost semnalat în data de 18 august 1968, când pe cer, deasupra Pădurii Baciu, a apărut un OZN. Imaginile cu straniul obiect, precum şi o serie de rapoarte au fost prezentate institutelor de cercetare din Europa şi SUA. Nimeni nu a reuşit însă să dea o explicaţie cu privire la producerea fenomenului. Un an mai târziu, biologul Sift a surprins un alt obiect asemînător survolând zona. A doua zi, în pădure, a descoperit o urmă circulară cu un diametru de aproape 5 metri, unde iarba se uscase. „De altfel, acea urmă a fost vizibilă mulţi ani, până prin 2009″, spune Pătruţ.

Alexandru Pătruţ rememorează un alt episod ciudat, pe care l-a surprins, de Paşti, în anul 2000: „Am mers la pădure cu un cercetător. În zonă, vegetaţia era uscată. Tocmai de aceea am rămas surprinşi de faptul că din partea superioară a copacilor curgea abundent un soi de sevă. A doua zi, totul era din nou uscat”.

În plus, Pătruţ spune că zona a devenit cunoscută şi pentru sunetele ciudate care se aud frecvent: de salvare, de cauciuc care explodează, chiar şi al unui ceas cu cuc.

În luna iunie a anului 1994, un clujean din Mănăştur care se plimba prin Pădurea Făget a ajuns într-un loc în care mai mulţi pini erau rupţi de la jumătate sau erau smulşi complet din rădăcini, iar trunchiurile aveau o culoare roşie intensă.

Cristian Mureşanu, jurnalist la TVR Cluj, a fost unul dintre puţinii clujeni care au ajuns în locul cu pricina, imediat după descoperirea fenomenului. Clujeanul susţine că făcut mai multe înregistrări de la nivelul solului şi a fost cel care simţit radiaţiile: „Am văzut totul. Copacii erau smulşi şi rupţi de la jumătate. Era ciudat că aceştia formau trei zone circulare. În urma testării, urme radioactive au fost detectate peste tot, chiar şi pe haina mea. Peste o perioadă scurtă de timp, după ce s-au mai făcut şi alte teste, radioactivitatea dispăruse”, povesteşte Mureşanu. Martorul arată că un fenomen asemănător în privinţa radioactivităţii a fost observat în mai multe locuri din Pădurea Baciu.

În opinia lui Adrian Pătruţ, „ne confruntăm fie cu un superfenomen la scară planetară, un subprodus al conştiinţei umane, cu un rol greu de precizat, fie cu un superfenomen natural, dar inteligent, care nu este un produs biologic şi care se manifestă prin interacţiunea cu conştiinţa umană, în esenţă cu persoanele prezente în zonă”.

„Pădurea Hoia-Baciu rămâne un teritoriu insuficient elucidat, care va putea fi studiat inclusiv de generaţiile viitoare”, concluzionează preşedintele Societăţii Române de Parapsihologie.

Sursa: www.departamentulalphacarpatica.ro;