Divergențe pe marginea noului salariu minim

Creșterea salariului minim trebuie realizată având la bază studii care să arate repercusiunile acestei măsuri și nu după ureche, a declarat, marți, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), Liviu Rogojinaru, într-o conferință de specialitate.

„Atât timp cât vom crește salariile de dragul de a crește salariile și de a face masă votantă în rândul salariaților statului, nu vom fi de acord cu astfel de măsuri. Nu suntem de acord cu creșterea salariului minim după ureche. Noi venim și cerem, în continuare, un test al IMM-urilor care să arate condițiile în care se poate crește salariul minim, care sunt repercursiunile acestor creșteri. Varianta în care să existe două salarii minime pe economie, respectiv 1.750 lei pentru sistemul bugetar și 1.550 lei pentru sistemul privat, este cea mai proastă variantă. Oricine, cu puțină școală, știe că un minim se referă la un singur lucru. Nu pot fi două minime. Nu poți să ai două salarii minime”, a spus Liviu Rogojinaru, informează Agerpres.

Conform președintelui CNIPMMR, discuțiile referitoare la creșterea salariului minim, apărute în contextul Legii salarizării unitare a personalului plătit din fonduri publice, arată numeroasele disfuncționalități existente în economia României, stabilirea arbitrară a unui salariu minim, fără o fundamentare economică, nereușind să rezolve problemele reale ale întreprinzătorilor și ale salariaților.

„Una dintre principalele probleme cu care se confruntă întreprinzătorii, IMM-iștii din România, este lipsa forței de muncă. În momentul în care va exista un salariu mai mare la stat va fi o migrare a forței de muncă calificate către stat. Vom accentua tocmai această gaură a economiei tocmai acolo unde sunt ultimii creatori de plus-valoare și de beneficiu al acestui stat: IMM-urile”, a spus Liviu Rogojinaru.

În ceea ce privește a doua variantă de lucru, cea cu un salariu minim de 1.550 lei, atât pentru sistemul privat, cât și pentru cel bugetar, Liviu Rogojinaru apreciază că ar putea fi luată în discuție numai după ce se face un studiu serios referitor la ce se întâmplă în cazul IMM-urilor.