Patriarhia Română, despre „parteneriatul civil”
Patriarhia Română a anunţat, marţi, prin intermediul unui comunicat de presă, că priveşte cu îngrijorare demersurile legate de eventuala oficializare a aşa-zisului „parteneriat civil”, acţiuni materializate într-un proiect de lege aflat în acest moment pe agenda Camerei Deputaţilor.
„Considerăm că instituţionalizarea unei forme alternative de familie este contrară credinţei creştine şi tradiţiei poporului român, cu posibile consecinţe grave pentru viaţa morală, familială şi socială a acestuia. Din punct de vedere creştin, dar şi constituţional, cu excepţia adopţiei şi a înrudirii de sânge, familia se naşte exclusiv prin căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Parteneriatul civil nu ar face decât să încurajeze concubinajul şi să deresponsabilizeze pe cei doi parteneri în detrimentul mamei şi al copilului. Mai precis, cadrul legal care protejează în mod optim „creşterea, educaţia şi instruirea copiilor” este doar familia (art. 48, al. 1 din Constituţia României)”, se arată într-un comunicat de presă al Patriarhiei.
Potrivit reprezentanţilor Bisericii Ortodoxe Române, încercările de redefinire a familiei naturale şi tradiţionale „par să facă parte dintr-o agendă ideologică care discreditează valorile şi binefacerile sociale ale familiei”.
Reacţia Patriarhiei Române vine după ce membrii comisiei de egalitate de şanse au avizat favorabil propunerea legislativă privind parteneriatul civil, depusă de Remus Cernea, Comisia juridică fiind sesizată pe fond.
Reprezentanţilor mass-media nu li s-a permis, iniţial, să ia parte la şedinţa comisiei în care a fost dezbătută iniţiativa legislativă privind parteneriatul civil şi avizată pozitiv, însă, s-a revenit, ulterior, asupra deciziei.
Preşedintele comisiei, deputatul USR Oana Bîzgna, a precizat, la solicitarea Mediafax, că şedinţa nu începuse atunci când reprezentanţilor mass-media li s-a transmis că le este interzis accesul la dezbaterile comisiei şi că a vrut să îşi întrebe întâi colegii dacă „se simt confortabil” cu presa.
„Nu începuse încă comisia, după care mi-am întrebat colegii dacă puteţi sau nu (asista la şedinţa comisiei-n.r.), a fost prima dată când mi s-a cerut ca presa să fie prezentă (…) Ştiam că şedinţa este publică, am vrut să îmi întreb colegii dacă se simt confortabili cu asta sau nu. Am verificat, de fapt,dacă sunt confortabili cu votul la vedere sau doresc să solicite vot (secret-n.r.)”, a declarat deputatul USR Oana, pentru Mediafax, solicitată să precizeze de ce reprezentanţilor mass-media li s-a transmis că nu pot participa la şedinţă.
Surse parlamentare au precizat că deputatul USR a cerut permisiunea colegilor de comisie pentru a permite accesul presei, ulterior, s-a luat în calcul şi posibilitatea ca membrii „să se simtă stânjeniţi de presă când votează”, însă, deputaţii au decis că presa poate participa.
Potrivit surselor citate, nu a existat un vot, ci a fost doar „o consultare”.