Avalanșă de cutremure în Vrancea

Un cutremur crustal cu magnitudinea de 3,0 grade s-a produs in seara zilei de miercuri, 1 martie, in regiunea Vrancea/Nord-Estul Munteniei, judetul Buzau. Seismul a avut loc la ora locala 22h11min47sec (20h11min47sec UTC). Potrivit datelor publicate de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului, epicentrul miscarii seismice a fost localizat in Nord-Estul Munteniei, la Sud-Vest de BALTA ALBA, judetul Buzau (45,24 grade latitudine Nordica, 27,20 grade longitudine Estica), relatează Romaniatv.net.

Seismul s-a produs la adancimea de 8,3 km si a avut magnitudinea de 3,0 grade pe scara Richter. Intensitatea maxima a fost de II grade pe scara Mercalli.
In ultimele 24 de ore, s-a inregistrat o crestere a activitatii seismice de tip crustal in Vrancea, cu surse in zone adiacente celor in care se produc cutremurele adanci. Astfel, s-au inregistrat mai multe seisme cu magnitudini de pana la 2,4 grade in subzona RAMNICU SARAT-SIHLEA, cu focare la adancimi intre 17-22 km. Cele mai importante dintre acestea s-au produs in cursul diminetii de astazi, Un alt cutremur crustal, cu magnitudinea de 1,9-2,0 grade, s-a produs dupa-amiaza in zona VRANCIOAIA din Muntii Vrancei. Spre seara s-au produs alte miscari seismice in Nord-Estul Munteniei, zona BALTA ALBA, judetul Buzau, incluzand un cutremur cu magnitudinea de 2,3 grade produs la ora locala 17h16min47sec.

București este orașul cel mai vulnerabil în cazul unui cutremur mare, deoarece are cele mai multe clădiri expertizate cu risc seismic, a declarat miercuri șeful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Daniel Dragne.

„Orașul cel mai vulnerabil este București. El are cel mai mare număr de clădiri expertizate cu risc seismic și mai ales un număr foarte mare de clădiri cu risc seismic 1. Cele aproape 200 de clădiri, 175, 172 după alte surse, reprezintă un element îngrijorător pentru noi, pentru că o clădire nu numai prin simplul fapt că se prăbușește reprezintă un risc, vă dați seama că în astfel de situații, la un dezastru, se blochează căile de acces către acele construcții, e vorba de panica instalată pentru populație, care încearcă să iasă din zonele afectate, ceea ce din punct de vedere al traficului creează uneori imposibilitatea de a ajunge la aceste construcții”, a spus Daniel Dragne, după simpozionul „Protecția civilă și managementul dezastrelor. Provocări actuale pentru România”.

Întrebat ce lipsește în prezent, în cazul producerii unui cutremur de proporții, șeful IGSU a precizat că lipsește o mai mare conștientizare din partea tuturor părților implicate.

„Putem spune că, la momentul actual, o mai mare conștientizare de către toți cei implicați a ceea ce înseamnă gravitatea producerii unei astfel de situații. (…) Toate instituțiile implicate, pentru că aici, când vorbim de un dezastru, de un cutremur — este determinat o dată de starea clădirilor din punct de vedere constructiv, vorbim de implicare începând de la asociațiile de proprietari până la structurile centrale ale statului. Avem posibilitatea să intervenim, dar este evident că nu vom putea face, această instituție, absolut totul. Nu vom putea fi în 10 — 12 locuri în același timp, în același moment. Există niște timpi în care vom interveni”, a explicat Dragne.

El a arătat că IGSU are în vedere, în astfel de situații, trei elemente definitorii ale pregătirii — prevenția în ceea ce privește populația, pregătirea personalului de intervenție și mijloacele de mobilitate folosite la intervenții.

„Noi, IGSU, mergem pe cele trei elemente definitorii ale pregătirii pentru un astfel de dezastru, venim cu partea de prevenție — și aici încercăm să sensibilizăm în primul rând cetățeanul, și acest lucru îl facem prin campaniile noastre — ‘Nu tremur la cutremur’—, printr-o serie de manifestări, simpozioane, în care să aducem alături mediul academic, mediul științific, lângă partea de intervenție, lângă partea de răspuns”, a explicat șeful IGSU.