Tot mai multe gravide ajung la medic doar la naștere

Ziua Internațională a Femeii a fost marcată la Palatul Parlamentului prin dezbaterea „Respect Mama, respect viața!” care a avut ca principală temă sănătatea mamei ca o garanție a sănătații generației viitoare. Dezbaterea, organizată cu sprijinul Fundației World Vision, în cadrul proiectului „Mame pentru viața. Viața pentru mame”, a fost găzduită de Comisia de Sănătate Publică din Senat și Comisia de Sănătate și Familie din Camera Deputaților.

În cadrul dezbaterii au fost abordate teme de actualitate legate asistența integrată, completă și competentă a gravidei ca o condiție imperativă pentru reducerea mortalității materne și neonatale în România, în contextul în care mortalitatea maternă și neonatală se află în topul statisticilor europene si numărul sarcinilor la minore ca și procentul femeilor care nu ajung la medic până la naștere a crescut vertiginos.

In 2015 s-au înregistrat oficial, în România, conform Institutului Național de Statistică:

• 201.023 născuți vii: 19474 ( 1 din 10) din acești nou născuți aveau mame adolescente sub 19 ani
• 700 mămici nu împliniseră 15 ani la data la care au dat naștere unui alt copil.
• 70447 avorturi raportate oficial în 2015. Din acestea, 6431 avorturi la adolescente între 15-19 ani
• 38 861 de femei nu au ajuns niciodată la medic pâna la naștere, adică una din cinci. Numărul femeilor care nu își permit sau nu au educația sa mergă la medic a crescut alarmant si în mediul urban. Sursa datelor – Evenimente Demografice – Inst. Național de Statistică , Prof N Suciu, Presedinte SOGR, Director INSMC Alexandrescu Rusescu
• Mortalitatea maternă în 2015 se afla la nivelul de 14,4 la 100000 de nou născuți, situând România pe primul la acest capitol, la un nivel dublu faţă de media UE, de 10 ori mai ridicat faţă de Polonia şi Austria, de 3 ori mai mare faţă de Bulgaria.

În cadrul evenimentului s-au lansat campania „Respect Mama, respect viața !” şi apelul pentru constituirea Alianţei pentru Sănătatea Mamei din România, un mecanism de solidaritate și capacitare a societății civile și societăților profesionale de a sprijini autoritățile în soluționarea barierelor întâmpinate de femeile gravide, în special cele vulnerabile, în accesarea serviciilor de îngrijire pentru mamă și nou născut, potrivit doctorulzilei.ro.

Evenimentul a reunit reprezentanţi şi experţi ai principalelor instituţii responsabile de Mama si Copil: Ministerul Sănătăţii, CNAS, INSMC, INSP, DSP,SNMF, AREPMF, AMFB, CNSMF, CPSS, OAMMGR, Asociaţiile Moaşelor , UNICEF, Salvaţi Copiii, Mame pentru Mame, SAMAS, Promama, Unu şi Unu, Fundaţia Regina Maria, Asociaţia de Educaţie Prenatală, World Vision, Societatea de educaţie contraceptivă şi sexuală dar şi reprezentanţi ai ambasadelor Statelor Unite şi Finlandei, parlamentari, experti şi reprezentanţi mass media.

Președintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat, Laszlo Attila, a declarat, în cadrul evenimentului, că de mulți ani se întreabă de ce nu se fac anumiți pași la nivel legislativ și al administrației publice pentru îmbunătățirea situației mamelor și a copiilor. „Incă sunt carențe în finanțarea programelor naționale privind mama și copilul”a menţíonat senatorul.

Președintele Comisiei de Sănătate Publică din Senat le-a transmis participanților la eveniment că, împreună cu președintele Comisiei de Sănătate si Familie din Camera Deputaților, Florin Buicu, au toată disponibilitatea dacă specialiștii consideră că sunt necesare măsuri la nivel legislativ. Laszlo Attila a mai precizat că nu crede în măsuri impuse, care nu sunt acceptate de specialiștii în domeniu și beneficiari, deoarece ele ar fi sortite eșecului.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Sănătății Rareș Trișcă a punctat faptul că mama și copilul se află în centrul atenției Ministerul Sănătății, iar în strategia de sănătate pentru perioada 2014 — 2020 un capitol separat este dedicat mamei și copilului. De asemenea, acesta a menționat importanța inființării celor 6 centre de excelență pentru asistență prenatală în România.

Răzvan Vulcănescu, Vicepreședintele CNAS a atras atenția ca femeia insărcinată este asigurată atat preventiv cat si curativ, pentru perioada prenatală, intranatală si postnatală în România si că toți furnizorii de servicii medicale aflați în contract cu CNAS au obligația contractuală să furnizeze prioritar servicii de sănătate pentru gravide si nou născuţi. Vicepresedintele CNAS a menționat că femeile care nu sunt acceptate pentru analize pot apela telverde, un telefon aflat la dispoziția acestora in fiecare Casa Județeana si la nivel central si a susținut că drepturile asiguraților trebuie cunoscute mai bine si respectate.

Participanţii la dezbatere au ridicat problema disfuncţiilor legate de acceptarea gravidelor neasigurate în sistemul electronic al CNAS, birocraţie excesivă în înscrierea unei gravide în sistemul de asigurări, drumuri repetate la laboratoare ptr. analize- nu mai sunt fonduri, număr insuficient de cabinete de specialitate obsterica ginecologie care au contract cu casele de asigurări, lipsa contraceptivelor şi furnizorilor de servicii de PF, lipsa monitorizării gravidei conform calendarului în vigoare, stabilit de Ministerul Sănătăţii, dificultatea accesării serviciilor de bază privind asistenţa prenatală şi de planning familial, lipsa unor sisteme de control şi răspundere asupra calităţii serviciilor medicale, lipsa actualizării ghidurilor şi protocoalelor de urmărire a gravidei şi nou născutului.

Au fost propuse şi numeroase soluţii, printre ele: informarea eficientă a gravidelor asupra drepturilor lor, o mai bună comunicare internă şi coordonare între angajaţii instituţiilor de specialitate, oferirea unor vouchere gravidelor vulnerabile care să le asigure accesul necondiţionat şi imediat la serviciile de investigaţie şi laborator, reţea de policlinici sociale, dezvoltarea echipei medicului de familie pentru a putea acoperi problemele legate de cazurile sociale, vulnerabile, dificile, dezvoltarea reţelei de asistenţi medicali comunitari şi de moaşe, care ar putea consilia şi urmări adecvat gravidele din comunităţile defavorizate sau rurale, unde există o lipsă acută de personal medical; obligaţia utilizării Carnetul gravidei, subvenţionarea transportului la consulturi de specialitate pentru gravidele din rural, condiţionarea drepturilor şi beneficiilor sociale de prezentarea periodică la consultaţia prenatală , organizarea în structura DSP a unor compartimente cu atribuţii în monitorizarea stării de sănătate în sfera reproductivă şi a serviciilor aferente oferite populaţiei.

A fost subliniată importanţa dezvoltării şi perfecţionării reţelei de asistenţi comunitari şi a centrelor comunitare care pot oferi servicii integrate, adaptate nevoilor gravidelor şi copiilor din mediul rural. Reprezentantul Ministerului Sănătăţii, Lidia Onofrei, a dat încurajări că acest proiect va continua sa fie implementat şi dezvoltat.