Politica salarială din sectorul privat, criticată dur

Share:

Actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, existând intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial, atrag atenția reprezentanții Blocului Național Sindical (BNS) într-o analiză realizată în contextul dezbaterilor inițiate de Comisia Europeană (CE) asupra Raportului de țară 2017, publicată într-un comunicat de presă, transmis duminică Agerpres.

‘Guvernul a comunicat, încă din luna ianuarie a.c., că are deja un calendar asumat de creștere a salariului minim, ca urmare consultarea partenerilor în acest sens a devenit o simplă formalitate. Ideea de a crea un mecanism de ajustare a salariului minim a fost abandonată de actualul Guvern, existând extrem de puțină disponibilitate în a modifica prevederi asumate prin programul de guvernare. Este îngrijorător faptul că actualul Guvern nu este preocupat de politica salarială în sectorul privat, mai mult, există intenția de a avea în sectorul bugetar un salariu minim de bază mai mare decât în sectorul concurențial. Lipsa unei politici salariale coerente a condus la creșterea discrepanțelor între nivelul salariilor din administrație publică și restul sectoarelor concurențiale. Nu există interes pentru corectarea problemelor create în sistemul negocierilor colective, ca urmare aceste discrepanțe se vor adânci’, se notează în comunicatul citat.

Potrivit BNS, în 2015 câștigul salarial în sectorul bugetar era cu aproximativ 12% mai mare decât în sectorul concurențial, iar pentru anul 2020 se estimează că, tot în sectorul bugetar, salariul mediu brut va fi mai mare cu 28% față de cel din sectorul privat.

‘Din păcate, inegalitățile și inechitățile vor continua să existe, inclusiv în salarizarea în sectorul public, noul sistem se intenționează a fi construit mai degrabă plecând de la salariile actuale în plată, fără a construi corelații de nivel între funcții și între familii ocupaționale. Abordarea continuă să fie una segmentară și preferențială, singurul element care mai asigură unicitatea sistemului public de salarizare este existența unui singur act normativ care adună prevederi ce se adresează fiecărei familii ocupaționale’, punctează reprezentanții BNS.

În ceea ce privește piața forței de muncă, sindicaliștii consideră că, deși România are una dintre cele mai reduse rate a șomajului, datele ascund un șomaj structural, iar trendul este unul care se consolidează.

‘Situația se accentuează pentru majoritatea grupelor de vârstă. Rezervele de forță de muncă sunt din ce în ce mai dificil de activat. Flexibilizarea pieței muncii din 2011 a determinat inoperabilitatea unor mecanisme specifice care să contribuie la implementarea eficientă a unor politici de activare. Au fost reglementate o serie de instrumente pentru stimularea mobilității, în special cea regională, însă acestea nu sunt încă operaționale. În plus, nu se face aproape nimic pentru mobilitate profesională. Până în 2025, România va avea nevoie de forță de muncă care să o înlocuiască pe cea existentă, în special în cazul locurilor de muncă slab și mediu calificate. Necesarul pentru locuri de muncă cu nivel redus de calificare va fi până în 2025 de patru ori mai mare decât în cazul celor cu calificare înaltă. Locurile de munca nou create se estimează a fi, însă, în general înalt calificate’, susțin oficialii BNS.

Aceștia subliniază că firmele din România investesc extrem de puțin în formarea profesională a angajaților, mai puțin decât oriunde în Europa, în timp ce ‘statul la rândul lui investește doar în șomeri sau persoane inactive, dar și în acest caz extrem de limitat și fără obiectiv concrete’.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.