Hellvig cere o nouă lege de funcționare a SRI

Serviciul Român de Informaţii are nevoie de o nouă lege de organizare, adaptată la realităţile momentului. Este chiar opinia directorului SRI, care a prezentat bilanţul instituţiei în faţa preşedintelui României. Eduard Hellvig a spus, printre altele, că 6.000 de persoane au fost oprite la graniţă sau au fost expulzate, în 2016. SRI a încheiat un an dificil, în care a fost implicat într-un uriaş scandal declanşat de fostul deputat, Sebastian Ghiţă.

Principalele ameninţări la adresa României sunt: terorismul, spionajul şi atacurile cibernetice, spune şeful SRI.

Hellvig a ţinut să sublinieze că SRI e doar un serviciu de informaţii şi nimic altceva şi că tebuie să se alinieze permanent la regulile jocului democratic.

SRI a fost implicat, anul trecut, într-un scandal declanşat în urma dezvăluirilor făcute de Sebastian Ghiţă. Controversatul om de afaceri a spus că a mers în mai multe vacanţe cu Florian Coldea, care era – la vremea respectivă – numărul doi în Serviciul Român de Informaţii. Din cauza acestei situaţii, generalul Coldea a plecat din funcţia de prim adjunct, pe care o ocupă de peste un deceniu.

Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, a declarat, miercuri, la şedinţa de bilanţ a instituţiei, că este momentul unei dezbateri ample pentru un pachet de legi privind securitatea naţională care să fie ‘minim intruzivă’ şi să ofere ‘garanţii constituţionale’.

‘Principalul nostru aliat e şi va rămâne cetăţeanul, iar un cetăţean educat e un aliat puternic. Celălalt sprijin al nostru este şi va rămâne legea. (…) Noi lucrăm numai pe baza mandatului primit de la decidenţi. În 2017, SRI e chemat să protejeze şi să promoveze securitatea naţională a României pe baza unei legi principale din 1991. Sunt de atunci 26 de ani în care realităţile s-au schimbat radical. (…) E momentul unei ample de dezbateri publice pentu un pachet de legislaţie pe securitate naţională minim intruzivă, cu garanţii constituţionale pentru cetăţeni şi mai ales cu repere etice, dar adaptată la ceea ce trăim azi. Legea trebuie să protejeze drepturile şi libertăţile cetăţenilor, dar şi să ofere cadrul prin care să asigure aceste drepturi şi libertăţi. Fără abuzuri, pe model occidental, transparent şi corect’, a spus Hellvig.

Pe de altă parte, el s-a pronunţat pentru mai multă atenţie la pericolele reprezentate de terorism, spionaj, trafic ilegal, atacuri cibernetice, dar şi la alte categorii de atacuri cibernetice ori forme de agresiuni hibride şi informaţionale.

‘Prin programul nostru de promovare a culturii de securitate dorim să creăm în societate anticorpii necesari respingerii formelor de agresiune subtilă pe care unele state încearcă să le utilizeze acolo unde au interesul. Ofiţerii serviciului vor ieşi mai mult în societate pentru a explica oamenilor şi instituţiilor cum trebuie să-şi genereze măsuri de protejare a datelor, a patrimoniilor, a infrastructurilor conectate şi cum să se pună mai ales la adăpost în faţa încercărilor de influenţare ilicită’, a adăugat directorul SRI.