Cheile Sohodolului, un loc magic ce nu trebuie ratat!

Cheile Sohodolului reprezinta unul dintre cele mai impresionante peisaje carstice din Romania, peisaj intins pe aproximativ 12 kilometri in interiorul Muntilor Vâlcan, intre localitatea Runcu si Poiana Contului. Sunt cunoscute si pentru faptul ca aici s-au filmat numeroase scene din filmul Trandafirul Galben, avandu-l in centrul actiunii pe ineditul personaj Margelatu.

Astăzi cheile sunt strabatute de drumul judetean care face legatura, peste munte, cu zona Valea de Pesti din bazinul Jiului de Vest. De-a lungul traseului (de preferat pedestru) pot fi admirate in detaliu diverse etape de evolutie ale cheilor, cu pesteri, grote, marmite, tunele prin care se strecoara apa.

Cheile Sohodolului se află la limita nordică a județului Gorj cu județul Hunedoara, în Munții Vâlcan (o grupare ce aparține lanțului montan Retezat-Godeanu din Carpații Meridionali), în partea nordică a satului Runcu.

Accesul se face din Drumul National 67D ce leaga municipiul Targu Jiu de orasul Baia de Arama, urmarind indicatoarele din zona. Drumul este bine amenajat pe intinderea cheilor si poate fi parcurs cu masina, cu bicicleta sau cu piciorul.

Rezervația naturală întinsă pe o suprafață de 350 hectare a fost declarată arie protejată prin Legea Nr.5 din 6 martie 2000 și reprezintă o zonă de chei săpate în calcare cretacice de apele pârâului Sohodol, cu forme diversificate de relief (doline, canioane, lapiezuri, avene, peșteri, abrupruri stâncoase), cu floră și faună specifică Meridionalilor.

Zona Vaii Sohodolului este o importantă rezervatie floristica care adăpostește are o mare bogatie de specii de plante, unele dintre ele fiind rare in flora tarii noastre. S-a constatat ca pe o suprafata relativ mica de circa 150.000-200.000 mp se afla 345 specii de plante vasculare care apartin unui numar de 71 familii. Numarul mare de plante vasculare pe un teritoriu atat de restrans se explica atat prin conditiile geomorfologice cat si prin conditiile pedoclimatice.

Formatiunile cele mai interesante sunt cele sapate de apa sau vant in calcar: Narile, Cuptorul, Pestera Garla Vacii, Inelul. Alte obiective care nu trebuie ratate in Cheile Sohodolului sunt Pestera Popii, unde au fost descoperite picturi rupestre cu forme antropomorfe de culoare neagra, aflata la intrarea in chei; Pestera Narii reprezinta un fenomen natural destul de rar, fiind formata din doua galerii cu o lungime de aproximativ 70 de metri fiecare.

Pe drumul ce șerpuiește printre stânci înalte cât două-trei blocuri la un loc, după o curbă, zărim niște grote mari prin care se scurge apa limpede a râului Sohodol. Aveam să aflăm că acelea sunt „Nările”, denumite așa după zgomotul , parcă viu, pe care îl fac odată cu scurgerea apei prin ele. Galeriile pe care „trudalnicul” Sohodol le-a săpat în stâncă, timp de mii de ani, au în jur de 70 de metri lungime.

Lângă „Nări” își au cuiburile fluturașul de stâncă și lăstunul de stâncă, două specii protejate iar alpinismul și grătarul sunt interzise, în preajma lor, pentru a nu tulbura liniștea micuțelor înaripate. Primăvara, în „canionul Gorjului” pot fi observate peste 300 de specii de plante, precum garofița de stâncă, sămânța soarelui, spânzul purpuriu, struțișor sau chiar castani seculari plantați înainte de 1859. În plus, acolo sălășluiesc vipera cu corn și scorpionul carpatin.

Tot din acel loc, pe partea opusă a văii, se zărește un soi de gaură în vârf de munte, ca un inel. Un panou amplasat, lângă un foișor de lemn, ne-a lămurit că acela este „Inelul de Piatră” sau „Inelul Doamnei”. Localnicii îi mai spun și „Inelul Miresei” pentru că multe cupluri vin acolo să se căsătorească, iar cei mai curajoși dintre miri urcă până la el, în vârf de munte. O legendă populară spune că acolo se întâlneau tinerii care se iubeau pe ascuns, fără voia părinților, un fel de „Romeo și Julieta” mioritic. Altă legendă denumește stânca găurită „Inelul dracului” și spune că cine va vedea unde cade raza de soare ce trece prin inel este cel ales să descopere comoara dacică ascunsă acolo unde raza atinge pământul. Mai nou, însă, legenda a fost adaptată de pasionații de science-fiction care încearcă să explice că, acolo, la 700 de metri altitudine, ar putea fi o „Stargate”, o poartă stelară, mai pe românește, către un alt univers.

Urcând mai departe, pe drumul dintre stânci am ajuns la Cascada păstrăvilor, unul dintre locurile cele mai vizitate de către pescari. Pe drum, e imposibil să nu vezi Stânca Dacilor, de strajă, parcă, la un colț de munte. La plecare, Cheile Sohodolului se afundau în liniștea nopții. Focuri ardeau, pe ici, pe colo, lângă corturi. Era un ambient între oameni și natura sălbatică cum nu prea mai vezi în zonele aglomerate de turiști de pe Valea Prahovei, de exemplu. Însă, pe cei care doresc să exploateze și alte locuri, îi invităm să viziteze Cheile Sohodolului, o rezervație de un farmec aparte care există în România frumoasă.

Pentru cei pasionati de speologie, zona ofera multe suprize : pesteri spectaculoase si inedite avene verticale in perimetrul speologic Valea Sohodolului/Balta.

Pentru cei care vor sa practice alpinismul, Cheile Sohodolului sunt locul ideal datorita existentei a numeroase trasee speciale pentru acestia. Astfel, anual in perioada 21-23 Septembrie se desfasoara Festivalul de Escalada „Sohodol Climb”.

Surse: runcugorj.ro; evz.ro;