Macron vs. Le Pen. Ziua în care se decide viitorul Franței!

Secţiile de vot s-au deschis în Franţa duminică, la ora locală 8.00 (9.00 ora României), pentru al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale. Alegătorii vor desemna al optulea preşedinte al Republicii a V-a, dintre candidatul de centru Emmanuel Macron şi candidata de extremă-stângă Marine Le Pen. Peste 50.000 de poliţişti, jandarmi şi militari sunt mobilizaţi pentru a asigura securitatea în ziua scrutinului, dintre care 12.000 la Paris.

În cadrul primului tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat la 23 aprilie 2017, candidatul de centru Emmanuel Macron a obținut 24,01% din voturi, iar candidata formațiunii Frontul Național Marine Le Pen a obținut 21,30% din sufragii, potrivit Ministerului de Interne francez, conform agențiilor AFP și Reuters.

Avocata și politiciana Marine Le Pen, pe numele său complet Marion Anne Perrine Le Pen, s-a născut la 5 august 1968, la Neuilly-sur-Seine. Este al treilea copil al fondatorului și președintelui istoric al formațiunii Frontul Național, Jean-Marie Le Pen.
În imagine: Candidata Frontului Național Marine Le Pen se adresează susținătorilor săi în timpul unui miting desfășurat la 4 mai 3017, în Ennemain, nordul Franței.

Și-a luat licența în științe juridice la Universitatea Paris II, iar în 1992 a absolvit un program de studii avansate în drept penal. Și-a început cariera juridică la un tribunal de mare instanță din Paris, conform portalului gala.fr. În 1986, a fost aleasă consilier regional pentru zona de nord Pas-de-Calais, iar din 2004 a fost aleasă consilier regional pentru Ile-de-France. Din 2004, este membră a Parlamentului European. În 2006, se implică în proiectul de coordonare a campaniei electorale a tatălui său pentru alegerile prezidențiale.

Din ianuarie 2011, Marine Le Pen a ocupat funcția executivă de conducere a partidului Frontul Național, în urma câștigării alegerilor interne ale formațiunii.

La o zi după desfășurarea primului tur al alegerilor prezidențiale, Marine Le Pen a anunțat că se suspendă din funcția de președinte executiv al partidului. Președinte interimar al formațiunii a fost desemnat europarlamentarul și primarul comunei Hénin-Beaumont, departamentul Pais-de-Calais, Steeve Briois.
Le Pen a fost inclusă de revista Time, în 2011 și în 2015, în clasamentul celor mai influenți 100 de oameni la nivel mondial, potrivit versiunii electronice a revistei. În 2016, a fost desemnată de portalul Politico drept al doilea cel mai influent europarlamentar după președintele de atunci al Parlamentului European Martin Schulz, conform www.politico.eu.
În imagine: Candidatul Emmanuel Macron își încurajează susținătorii în timpul unui miting desfășurat la 5 mai 2017, în Rodez, sudul Franței.

Candidatul de centru Emmanuel Macron, din partea formațiunii ”En Marche!”, s-a născut la 21 decembrie 1977, la Amiens, în nordul Franței, într-o familie de medici. Pe numele său complet Emmanuel Jean-Michel Frédéric Macron este cel mai tânăr candidat la alegerile prezidențiale din Franța și este pentru prima dată implicat într-o campanie electorală.

Emmanuel Macron este licențiat în filosofie al Universității Paris Nanterre și are un masterat în afaceri publice la celebra instituție Sciences PO (Institut d’Etudes Politiques de Paris), iar în 2004 a absolvit Școala Națională de Administrație, conform France24.com și Agence France Presse. În 1999, a lucrat ca asistent pentru proiecte editoriale al filosofului francez Paul Ricoeur, potrivit ediției electronice a cotidianului Le Monde.
A fost membru al Partidului Socialist (2006-2009), iar din 2009 a fost independent.
A intrat în serviciul public în aprilie 2004, în cadrul serviciului de Inspecție a Finanțelor, iar în octombrie 2005 a devenit inspector în domeniul finanțelor. În anul 2008, părăsește serviciul public și este ofertat ca bancher, la doar 30 de ani, de banca Rotschild, în cadrul căreia are un parcurs fulminant, potrivit www.gala.fr.

În mai 2012, Emmanuel Macron acceptă propunerea lui Francois Hollande de a se alătura administrației de la Palatul Elysee, în calitate de secretar general adjunct al administrației prezidențiale. La 26 august 2014, este numit ministru al economiei, industriei și domeniului digital, în cadrul celui de-al doilea executiv condus de Manuel Valls.
Emmanuel Macron a înființat, la 6 aprilie 2016, mișcarea politică ”En Marche!”. La 30 august 2016, Macron își anunță demisia din funcția de ministru, iar câteva săptămâni mai târziu, la 16 noiembrie, își anunță candidatura la președinția Franței. Este căsătorit, din 2007, cu Brigitte Trogneux, conform closermag.fr și skynews.com.

Președintele Franței poate ocupa această funcție pentru maximum două mandate a câte cinci ani. Jacques Chirac a fost ultimul președinte francez care a avut un mandat de șapte ani, în timpul mandatului său fiind schimbată durata mandatului prezidențial la cinci ani, conform ediției electronice a cotidianului Le Monde.

Președintele este ales prin vot direct de cetățenii francezi, exprimarea votului nefiind obligatorie.

La 11 mai va fi cunoscut numele noului președinte al Franței. Ceremonia publică de învestire a noului președinte al Franței va avea loc nu mai târziu de data de 14 mai, când se încheie mandatul lui Francois Holande, conform lemonde.fr.

Cetățenii francezi din România își pot alege președintele, duminică, în București, Cluj-Napoca sau Iași, orașe în care au fost amenajate secții de votare ce vor fi deschise între orele 8,00 și 19,00, informează Ambasada Franței la București.

Secțiile de votare sunt amenajate la Ambasada Franței din Capitală, la Institutul Francez din Cluj-Napoca și la Institutul Francez din Iași.

Emmanuel Macron și Marine Le Pen sunt cei doi candidați care se vor înfrunta în al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale.

Peste 1.300 de cetățeni francezi au votat în România și Republica Moldova — în circumscripția consulară a Ambasadei Franței la București — în primul tur al Prezidențialelor Franței, ce a avut loc pe 23 aprilie.

Rezultatele provizorii ale primului tur au fost publicate o zi mai târziu, pe site-ul misiunii diplomatice de la București.

Potrivit informațiilor publicate online, numărul de alegători înscriși, în primul tur, în circumscripția consulară a Ambasadei Franței la București a fost de 2.551, numărul celor care au votat ridicându-se la 1.346 (o rată de participare de 52,76 %) iar totalul voturilor exprimate a fost de 1.331.

Candidatul Emmanuel Macron a avut cele mai multe voturi în România și Republica Moldova — 524 (39,37%), urmat de François Fillon, cu 428 de voturi (32,16%), Jean-Luc Mélenchon — 179 de voturi (13,45%), Marine Le Pen — 81 de voturi (6,09%), Benoît Hamon — 70 de voturi (5,26%) și Nicolas Dupont-Aignan — 23 de voturi (1,73%).

În ordinea descrescătoare a voturilor primite au urmat François Asselineau — 12 voturi (0,90%), Jean Lassalle — 7 voturi (0,52%), Philippe Poutou — 5 voturi (0,37%), Jacques Cheminade — 2 voturi (0,15%) și Nathalie Arthaud — niciun vot.

Cetățenii francezi de pe teritoriul României și Republicii Moldova au avut, în primul tur de scrutin, secții de votare deschise în București, Cluj-Napoca, Iași și Chișinău.

Potrivit paginii oficiale de Facebook a Ambasadei Franței la București, prezența la vot din România și Republica Moldova a fost, la finalul lui aprilie, cu 8 procente mai mare decât cea din 2012. Cetățenii francezi din diaspora au la dispoziție peste 800 de secții de vot unde își pot exprima opțiunea la Prezidențiale.