Parcul Natural Comana, paradisul păsărilor și al plantelor

La doar 35 de kilometri distanță de București, în județul Giurgiu, se întinde pe aproape 25.000 de hectare Parcul Natural Comana, o oază în care natura a creat un adevărat paradis al plantelor și păsărilor, în mijlocul unui peisaj din ce în ce mai arid și mai betonat.

Deși relieful nu este unul spectaculos, caracteristicile naturale, alături de diversitatea biologică imensă, au făcut din Balta Comana a treia zonă umedă din țară, după Balta Mică a Brăilei și Delta Dunării, și a doua ca biodiversitate după Deltă, mai ales că, de-a lungul vremii, aceasta s-a transformat în ‘casă’ pentru mai mult de 151 de specii de păsări și 19 de pești, multe dintre ele protejate la nivel internațional, informează Agerpres.

Vestitele întinderi ale Codrilor Vlăsiei, balta cu stufăriș cât vezi cu ochii, canale înguste pe care alunecă sinuos și lent câte o barcă, maluri ‘îngălbenite’ de iriși sălbatici, rezervațiile de bujor, ghimpe sau de mărgăritar, alături de Mănăstirea Comana de pe malul Neajlovului, ctitorită de Vlad Țepeș la 1462, ‘vorbesc’ despre adevărate tentații pentru cei care vor să se bucure de comorile încă nealterate, zămislite de natură de-a lungul timpului.

Parcul Natural Comana, arie protejată de interes național, a fost înființat în anul 2004 prin Hotărâre a Guvernului României, cu scopul de a proteja diversitatea floristică și faunistică din zonă, dar și a habitatelor caracteristice unor specii vulnerabile.

Situl Natura 2000 Comana, parte a rețelei europene de arii protejate Natura 2000, se suprapune parcului și a fost declarat pentru a proteja întreaga zonă din acest areal, considerată ca fiind de importanță comunitară. În februarie 2012, Parcul Natural Comana a fost recunoscut ca zonă umedă de importanță internațională, fiind declarat și sit Ramsar, conform criteriilor Convenției Internaționale a Zonelor Umede adoptate la Ramsar în Iran, în anul 1971.

Parcul Natural Comana se află repartizat integral în județul Giurgiu, amplasat de la est către vest, sub forma unei fâșii continue de teren, cu lățime variind de la 0,1 kilometri până la 17 kilometri și pe o lungime de circa 40 de kilometri.

Suprafața totală a parcului este de 24.963 hectare, din care 8.023,5 hectare sunt acoperite cu păduri în care stejarul, teiul și ulmul tronează de ani buni. Aceste păduri au asigurat, de-a lungul timpului, condițiile optime pentru menținerea și dezvoltarea unui număr mare de specii vegetale și care adăpostesc, în prezent, o faună variată din care nu lipsesc fazanii, căprioarele, mistreții, iepurii și vulpile.

Întinderea de apă, botezată Balta Comana, acoperă 1206,4 hectare, din care 300 de hectare sunt zone umede, mlăștinoase, sărăturoase, inundabile periodic sau diverse lucii de apă. Pe circa 62% din suprafața parcului se află terenuri agricole, pășuni, islazuri, localități rurale și drumuri.

Parcul Natural Comana este cunoscut pentru rezervația științifică privind ocrotirea speciei Ruscus aculeatus, adică ghimpele, de la Pădurea Oloaga — Grădinari, care se întinde pe 249,4 hectare, dar și pentru rezervația de la Pădurea Padina Tătarului (231,44 hectare), unde se află specia protejată de bujor românesc (Paeonia peregrina). De asemenea, rezervația de mărgăritar din comuna Călugăreni a fost propusă pentru a fi încadrată ca zonă de interes deosebit prin Legea 5/2000.

Primele observații asupra biodiversității excepționale întâlnite în această zonă datează încă din secolul al XVIII-lea și au fost realizate de botaniștii Dimitrie Brândză, Dimitrie Grecescu și Z.C. Pantu. Un studiu sistematic, complex, asupra diversității vegetale a fost realizat însă în anul 1974 de un colectiv de botaniști aparținând Universității din București condus de I. T. Tarnavschi, care a menționat existența a peste 1.250 specii de plante pe teritoriul actual al parcului.

Balta Comana găzduiește, la ora actuală, 141 de specii de păsări, dintre care 71 sunt protejate internațional, și 19 specii de pești, două dintre acestea, țigănușul și cleanul de Comana, găsindu-se doar în acest areal natural. Alte 31 de mamifere trăiesc în zonă, vidra și pisica sălbatică fiind pe lista celor protejate. Tot aici cresc arbori seculari, în special stejari, declarați monument al naturii.
Deși potențialul turistic este redus comparativ cu cel al parcurilor din zonele montane, la Comana, vizitatorii, în special cei din București, pășesc în aria naturală protejată în special în weekend-uri. Numărul estimat de vizitatori plătitori este de 10.000 pe an, relevă datele furnizate de Administrația Parcului. De asemenea, distribuția acestora înregistrează cele mai mari vârfuri cu ocazia sărbătorilor legale din perioada estivală, de Paște, Rusalii, 1 Mai sau Sfânta Maria.

„Atracțiile turistice din zona parcului sunt reprezentate de Balta Comana și rezervațiile delimitate în parc, peisajul forestier și luncile inundabile. Totodată, Mănăstirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Țepeș, datează din anul 1462 și reprezintă un punct deosebit de interes pentru turiști. Mănăstirea a fost reclădită în secolul al XVI-lea de domnitorul Radu Șerban pe ruinele construcției inițiale, iar în incinta sa au fost înmormântați Radu Șerban și Nicolae Pătrașcu, precum și familia Cantacuzino. Este foarte bine înrădăcinată opinia istoricilor că tot aici ar fi fost înmormântat și Vlad Țepeș”, a precizat, pentru Agerpres directorul Parcului Natural Comana, Valentin Grigore.

Locul pe care a fost înălțată mănăstirea Comana a fost, odinioară, o insulă în mijlocul mlaștinilor, iar accesul se făcea pe o poartă aflată în nordul incintei, după ce se traversa un pod de lemn, ușor de incendiat la vreme de primejdie. Acum, 12 călugări slujesc și întrețin sfântul lăcaș.

Pentru a sărbători unicitatea rezervației de bujor, sătenii din comuna Mihai Bravu organizează, în fiecare an, în luna mai, „Sărbătoarea Bujorului”. Deși a fost o sărbătoare inventată de comuniști, încă din anii ’60, aceasta a fost reluată după anii ’90 ca unică modalitate de revitalizare a zonei ce trăiește doar de pe urma grădinăritului.

Un alt punct de atracție ce nu trebuie trecut cu vederea este Crucea lui Mihai. Monumentul istoric realizat în anul 1913 și restaurat în 1993, cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la urcarea pe tronul Țării Românești a domnitorului Mihai Viteazu, se află în localitatea istorică Călugăreni. Alături de acest edificiu, vizitatorii Parcului Natural pot admira și ruinele Palatului Domnesc ctitorit de Radu Șerban, situat în localitatea Goștinari.
Drumeții, plimbări cu barca și cu atelaje, învățarea meșteșugurilor tradiționale, pescuit, cicloturism, observarea animalelor, toate pot fi încercate de turiști chiar și numai într-un sejur de weekend, la prețuri atractive. Potrivit site-ului www.comanaparc.ro, tariful de vizitare al parcului este de numai 3 lei/persoană, iar pentru o zi de campare trebuie să scoți din buzunar 15 lei. O plimbare cu barca cu motor cu patru locuri costă 120 de lei/oră, pentru închirierea unui caiac cu trei locuri trebuie să plătești 60 de lei pe oră, iar pentru o lotcă 50 de lei pe oră.

Ca să poți intra cu barca prin labirintul de canale, trebuie să închiriezi un ghid de la Administrația Parcului, cu 23 de euro/zi pentru grupuri de cel puțin trei persoane, în timp ce observarea faunei costă 16 euro/persoană.

Alte câteva trasee semnalizate care pot fi parcurse ‘la picior” sunt menționate de sursa citată ca fiind drumul de 4 kilometri denumit ‘Poiana Brigadierului’, ce cuprinde ca obiective Poiana Brigadierului — Aleea Boierului — Conacul Cantacuzinilor sau traseul ‘Crucea de Piatră’, de 5 kilometri, cu zona Rezervației de Mărgăritar și Iezer.

Turiștii se pot delecta în împrejurimi prin ‘Rezervația de Bujor’, de opt kilometri, cu un popas la Padina de apă, ‘Rezervația de Ruscus aculeatus’, pe șase kilometri, care cuprinde și Stejarii Seculari și Fântâna cu Nuc, sau traseul de șapte kilometri denumit ‘Fântâna Hoților’ (Țârâitori) cu popas la Padina cu Scaieți. Legenda spune că în locul numit azi ‘Fântâna cu Nuc’ ar fi fost decapitat Vlad Țepeș, al cărui trup a fost dus, apoi, și îngropat la mănăstirea Comana, nu la Snagov.
Reprezentanții Administrației parcului afirmă că lipsa drumurilor amenajate către parc, a rețelelor centralizate de apă-canal pentru localitățile din parc și limitrofe, a potecilor de vizitare, dar și a indicatoarelor, sunt principalele probleme care frânează dezvoltarea turismului în zonă. Totodată, trebuie menționată lipsa educației de mediu în rândul turiștilor sau comportamentul neadecvat al acestora și al membrilor comunităților locale față de natură.

Soluțiile pot veni, însă, cu ajutorul unor proiecte derulate cu fonduri europene sau naționale pentru educarea și conștientizarea turiștilor, dar și prin sancționarea lor, dacă nu respectă condițiile impuse de mediu.

Administrația Parcului Natural Comana a participat la implementarea mai multor proiecte, după dobândirea de către Romsilva a responsabilității administrării parcului în anul 2005. Printre cele mai importante se află „Reconstrucția ecologică a Bălții Comana — Județul Giurgiu” (REBACO), implementat în perioada 2009 — 2013, prin programul POS MEDIU, în valoare totală de 7,41 milioane lei. Administrația Parcului Natural Comana a fost partener secund în aceste proiect, întregul buget fiind alocat liderului de proiect, respectiv Consiliului Județean Giurgiu.

„Reducerea activităților neconforme și gestionarea riscurilor în Parcul Natural Comana (RANGER)” este un alt proiect ce se află încă în faza de implementare, acesta fiind finanțat din POS Mediu. Valoarea totală a bugetului este de 2,055 milioane lei.

‘Natura în școli și școala în arii protejate’ (NinS) reprezintă un proiect finanțat din fonduri norvegiene în cadrul granturilor SEE, în care administrația parcului este partener de proiect, iar bugetul său este de 2.206,60 lei.

Pentru perioada următoare, Administrația Parcului Natural Comana își propune să implementeze un proiect destinat reintroducerii castorului (Castor fiber) în Balta Comana și un altul pentru monitorizarea vidrei (Lutra lutra).

În ceea ce privește fondurile anuale alocate de RNP — Romsilva pentru Parcul Natural Comana, din 2009 și până în 2013, acestea au fost de 418.238 de lei, însă în fiecare an din ultimii menționați cheltuielile nu au depășit 400.000 de lei.

Apropierea foarte mare de Bucureștiul suprapopulat și pitorescul întregului Parc Natural Comana constituie o resursă importantă pentru atragerea turiștilor în zonă, însă, fără o dezvoltare sustenabilă și prietenoasă față de mediu, precum și în lipsa aplicării unor rigori specifice ariilor protejate, zona cu natura sa magnifică nu poate avea un viitor durabil.

Sursa: www.agerpres.ro;