Adrian Grecu, despre prioritățile și provocările cu care se confruntă APMGR

Share:

 Cotidianul online „Cronica Română” prezintă un amplu interviu cu Adrian Grecu,  președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR ), dar și Country Manager al Mylan România. Un veritabil profesionist pentru care piața pharma nu mai are secrete, Adrian Grecu vorbește, printre altele, despre piața medicamentelor generice, despre proiectele derulate, dar și despre soluțiile propuse de APMGR, despre provocările cu care se confruntă această Asociație, despre necesitatea aplicării unei taxe clawback diferențiate, despre politica de stabilire a prețului la medicamente generice și nu în ultimul rând despre relația APMGR cu instituțiile statului român.

Domnule Adrian Grecu, spuneți-ne, vă rog, câteva cuvinte despre dvs., despre activitatea dvs., dar și despre Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România, al cărei președinte ați fost ales în urmă cu două luni…

Mi-am început cariera în industria farmaceutică, în anul 2000, imediat dupa absolvirea unui MBA în Spania. Aveam experiența anterioară de sales și marketing în industria de telecomunicații și în cea de echipamente și consumabile în industria de advertising, însă pe timpul MBA-ului am fost foarte atras de domeniul financiar. Așa că am fost dispus la absolvire să accept orice ofertă, din orice industrie, dacă jobul presupunea un rol financiar. Această ofertă a venit inițial pentru un rol în România, iar ulterior pentru unul regional în Austria. Așadar, intrarea mea în industria farmaceutică a început din perspectivă financiară, care ulterior s-a diversificat în roluri comerciale la nivel local și internațional. În acest moment, de mai bine de doi ani conduc organizația locală a unuia dintre cei mai mari producători globali de medicamente generice. Iar din martie anul acesta am preluat rolul de președinte al Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România și mă bucur să lucrez împreună cu companiile generice din România pentru a obține un acces cât mai bun al pacienților români la medicamente de calitate și la prețuri accesibile.

Ce v-a determinat să acceptați această responsabilitate pe cât de importantă, pe atât de solicitantă, în contextul în care dețineți și funcția de Country Manager al Mylan România?

După 17 ani de experiență în industrie, nu numai în România, dar cu expunere pe toate piețele din Centrul și Estul Europei, precum și Rusia, India sau China am considerat că pot să adaug valoare și să-mi aduc contribuția și în afara companiei pentru care lucrez, în cadrul Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România.

Într-adevăr, nu este ușor să răspunzi unor cerințe în creștere, într-o piață foarte dinamică atât din punct de vedere concurențial, cât și legislativ, dar tocmai aceasta este provocarea. Pe de-o parte, consider că am, în cadrul companiei pe care o reprezint, o echipă locală matură, care reușește să-și atingă obiectivele fără să ceară atenția mea neîntreruptă, iar, pe de altă parte, atât la nivel local, cât și regional și global primesc suport continuu din partea colegilor pentru a răspunde cerințelor rolului de președinte al APMGR.

Probabil cel mai important pentru mine – pe baza experienței acumulate – consider că am o obligație morală de a-mi aduce contribuția la construirea unui sistem de sănătate sustenabil în România, mai specific la crearea unor condiții favorabile de evoluție a industriei de medicamente generice, un instrument absolut indispensabil pentru orice autoritate de utilizare judicioasă a fondurilor cheltuite pe medicamente, în beneficiul final al pacientului român, al fiecăruia dintre noi.

Care sunt proiectele aflate în derulare sau care vor fi derulate în viitorul apropiat de APMGR? Despre ce priorități putem vorbi?

Încă de la înființare, APMGR și-a propus ca și prioritate îmbunătățirea accesului la tratament farmaceutic pentru pacienții români, întrucât considerăm că acesta ar trebui să fie un element de bază al oricărui sistem de sănătate modern și sustenabil, care pune pacientul în centrul tuturor politicilor sale. Considerăm că medicamentele generice sunt parte a soluției pentru creșterea accesului la tratament în condițiile creșterii costurilor cu asistență medicală pentru o populație îmbătrânită, creșterii prevalenței bolilor cronice și scăderii capacității financiare a guvernelor de a finanța cererea de asistență medicală tot mai mare.

Prin prețurile accesibile și concurența pe care o determină în piață, medicamentele generice aduc un profit de circa un miliard de euro pe an sistemelor de sănătate de la nivel european, fiind responsabile de aproximativ 60% din volumul produselor farmaceutice din Europa. În țări precum Marea Britanie, Germania, Franța, utilizarea medicamentelor generice este în creștere, iar guvernele lucrează alături de industrie pentru îndeplinirea acestui scop comun.

România ar trebui să ia drept exemplu soluțiile identificate la nivel european pentru a crește numărul de pacienți care au acces la tratament și a eficientiza cheltuielile publice.

Din păcate, în România există o serie de bariere în calea comercializării medicamentelor generice ceea ce duce la o rată mică de penetrare a acestora. Cele mai mari piedici în calea dezvoltării industriei producătoare de medicamente generice sunt taxa clawback și politica de stabilire a prețurilor. Prin urmare, în prezent, activitatea APMGR se concentrează în special pe eliminarea acestor bariere de acces în piață pentru medicamentele generice.

O altă componentă a activității APMGR este partea de informare asupra medicamentelor generice – ce sunt medicamentele generice, care este diferența între generice și inovative, cum se produc, de ce au prețuri cu până la 90% mai mici decât medicamentele inovative. În ultimii ani, APMGR a derulat o serie de activități de informare și conștientizare în cadrul campaniilor realizate în parteneriat cu Ministerul Sănătății si ANMDM, care au dus la crearea unei pagini extrem de utile și interesante de facebook (facebook.com/MedicamenteGenericeRomania) si a unui website (www.medicamente-generice.ro) unde se găsesc informații despre medicamentele generice.

Care sunt provocările cu care se confruntă această Asociație?

Din cauza aplicării unitare a a contribuției pentru sănătate, așa numită taxa clawback, cât și a politicii de prețuri complet nefavorabilă medicamentelor generice, mii de medicamente cu prețuri accesibile au dispărut de pe piață, iar linii întregi de producție de medicamente cu prescripție au fost închise.

Conform datelor APMGR, peste 2.000 de medicamente cu prețuri accesibile au dispărut deja de pe piață de la introducerea taxei clawback. Un studiu CEGEDIM arată că aproximativ 400 de medicamente au dispărut doar între trimestrul 4 din 2014 și trimestrul 4 din 2015.

În consecință, în ultimii cinci ani, peste 1000 de salariați au fost disponibilizați.

Taxa clawback

Producatorii de medicamente generice sunt taxați pentru finanțarea tratamentelor scumpe prin aplicarea unitară a taxei clawback, deși nu sunt responsabili în niciun fel pentru creșterea, în ansamblu, a consumului de medicamente.

Procentul „p” din calculul taxei clawback a crescut în primul trimestru al acestui an la 19.86%, față de 15.62% în trimestrul 1 al anului 2016, ca o consecință directă a creșterii consumului unor medicamente inovative.

Taxa clawback are un impact fiscal mai mare asupra medicamentelor generice, cu prețuri mici, decât asupra medicamentelor inovative.

Politica de stabilire a prețului medicamentelor generice

Politicile de stabilire a prețurilor din România discriminează medicamentele generice prin impunerea unui duble referențieri (12 țări de referință și 65% din prețul inițial). Acest mecanism, numit “mecanismul de referențiere extern”, este bazat pe prețul minim a celor 12 țări europene de referință și reprezintă un risc major pentru medicamentele generice. Acesta poate conduce la prețuri nesustenabile sau alte dinamici nedorite, împiedicând accesul pacientului la îngrijirea medicală.

Cum caracterizați relația APMGR cu instituțiile statului român. Putem vorbi de un dialog constructiv sau de nelipsitele angajamente mai mereu neonorate ale autorităților?

Discuțiile avute recent în cadrul conferinței internațională International Health Forum, organizată de APMGR, atât cu Primul Ministru, Sorin Grindeanu, cât și cu Ministrul Sănătății și Președintele CNAS, ne-au facut încrezători că Guvernul va susține revizuirea taxei clawback și legea stabilirii prețurilor. APMGR a transmis propunerile industriei pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă producătorii de medicamente generice, precum și argumentele de natură socială și economică care susțin aceste propuneri, iar acum suntem în așteptarea unui rezultat.

Asociația pe care o conduceți reunește cele mai importante companii din domeniul producției de medicamente generice prezente pe piața românească. Care sunt nemulțumirile acestor importante companii?  Ce soluții văd acestea pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă piața medicamentelor generice din România?

Nemulțumirile producătorilor de medicamente generice se concentrează în special pe cele două bariere de acces pe piața pentru produsele generice, respectiv taxa clawback și politica de prețuri.

Solutii propuse:

În prima fază, este necesară introducerea de urgență a calculării diferențiate a taxei clawback, prin adoptarea Proiectului de lege care prevede formula de calcul diferențiat a taxei clawback pentru medicamentele generice (Plx 425/2014), aprobat de Senat în septembrie 2014. Introducerea unei formule diferențiate de calcul a taxei pentru medicamentele generice ar reflecta condiționalitatea de preț impusă prin cadrul normativ (prețul medicamentului generic nu poate depăși 65% din prețul medicamentului inovativ corespunzător). Diferențierea taxei clawback ar trebui să fie primul pas spre o politică de finanțare ce scutește complet medicamentele generice din a plăti clawback.

Argumente pentru implementarea unei taxe clawback diferențiate :

1.Singura soluție cu efect zero asupra veniturilor la bugetului de stat provenite din Contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, stabilită prin OUG77/2011.

2.Stoparea dispariției medicamentelor cu preț redus de pe piață.

3.Riscul dispariției medicamentelor este mai mare în cazul celor cu preț redus, conform simulărilor realizate de Cegedim.

4.Consiliul Concurenței a validat faptul că introducerea calculului diferențiat al taxei clawback pentru generice este o măsură pe deplin concurențială și a recomandat o serie de măsuri pentru încurajarea folosirii medicamentelor generice în rapoartele de investigație publicate asupra sectorului farmaceutic din România. Impactul financiar al taxei clawback asupra genericelor este mai mare decât în cazul medicamentelor inovative (ca proporție a prețului de producător), în condițiile în care adaosul este limitat la o valoare maximă de 30 lei.

5.Investiții directe posibile de aproximativ 100 milioane euro într-o perioadă de patru – cinci ani, reprezentând extinderea sau modernizarea capacităților de producție. În acest moment există investiții imediate de circa 30 milioane de euro puse în așteptare datorită presiunii fiscale determinate de taxa clawback aplicată unitar, atât producătorilor de medicamente generice, cât și celor de medicamente inovative.

6.O taxă clawback redusa va permite menținerea capacităților de producție actuale și a celor aproape 8.000 de locuri de munca.

7.Politica de stabilire a prețurilor din România trebuie, de asemenea, revizuită. Prețurile accesibile ale medicamentelor generice pot fi susținute doar dacă nivelul prețului reflectă dinamica pieței naționale. Folosirea prețurilor din alte țări, prin acest mecanism, scoate de pe piață companiile de medicamente generice.

Cât de importante sunt, până la urmă, domnule Grecu, medicamentele generice pentru pacienții din România?

Medicamentele generice cresc accesul la tratamente de înaltă calitate pentru pacienți. Prețurile cu până la 90% mai mici ale acestei categorii de medicamente, care au aceeași calitate, eficacitate terapeutică și siguranță că alternativele lor mai scumpe -medicamentele inovative- ajută pacienții români să-și permită să urmeze tratamentele de care au nevoie și reprezintă o oportunitate pentru aceștia de a face economii în farmacii prin alegerea variantei generice. În acest sens, încurajăm pacienții să întrebe tot timpul medicul sau farmacistul dacă există o alternativă generic pentru tratamentul recomandat de medic.

Un alt beneficiu al medicamentelor generice este că acestea ajută la utilizarea mai eficientă a resurselor existente. Consumul de medicamente generice determină economii la bugetul de stat și ar putea debloca o parte din fondurile folosite pentru cheltuielile cu medicamente. Acești bani ar putea fi apoi direcționați către alte zone sub presiune ale sistemului sanitar, în beneficiul pacienților. Un studiu realizat de KPMG, la solicitarea APMGR, în 2013 a arătat că o creștere a proporției volumului de prescrieri de medicamente generice poate contribui substanțial la reducerea costurilor sistemului de sănătate publică prin generarea unor economii anuale de peste 100 milioane euro pentru stat și pacienți.

Concret, domnule Grecu, câte medicamente generice au dispărut de pe piață în ultimul an? Cât de dispus este Ministerul Sănătății să colaboreze cu APMGR pentru asigurarea de alternative generice și medicamentele ieșite de sub brevet (off-patent)?

Peste 2.000 de medicamente cu prețuri accesibile au dispărut deja de pe piață de la introducerea taxei clawback. Un studiu CEGEDIM arată că circa 400 de medicamente au dispărut doar între trim. IV 2014 și trim. IV 2015. Conform specialiștilor, acest trend va continua. Medicamentele care urmează să dispară vor fi cele care se adresează unor arii terapeutice de bază, precum bolile cardiovasculare și digestive, cancerul, bolile sistemului nervos central și aparatului respirator și vor afecta în special bolnavii cronici.

Pentru oprirea acestui trend, considerăm ca Ministerul ar trebui să regândească în totalitate atât politica de preț a medicamentului, cât mai ales povara fiscală a taxei clawback.

Unde/cum vedeți piața medicamentelor generice din România peste cinci ani?

Un răspuns mai potrivit la aceasta întrebare ar putea veni de la autorități întrucât o rată de penetrare mai mare a medicamentelor generice și automat dezvoltarea pieței pentru această categorie de medicamente necesită implicarea acestora. Dacă autoritățile vor crea un cadru legislativ care să nu discrimineze medicamentele generice, așa cum se întâmplă în prezent, este foarte probabil ca și piața din România să urmeze tendința din alte țări europene, unde utilizarea medicamentelor generice este în creștere întrucât acestea sunt văzute ca un instrument de a ține cheltuielile publice sub control. Companiile membre APMGR și-au arătat în nenumărate rânduri disponibilitatea de a colabora cu autoritățile din domeniul sănătății în această privință și sunt pregătite să sprijine orice eforturi pentru dezvoltarea industriei, spre beneficiul pacienților și al economiei deopotrivă.

Domnule Adrian Grecu că mulțumesc pentru deschiderea și promptitudinea arătate…

Un interviu realizat de Iulian Badea

 adrian grecu

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.