Scandal pe legea privind diminuarea risipei alimentare

Legea privind diminuarea risipei alimentare în actuala formă este inaplicabilă pentru că „nu este clară, precisă și previzibilă”, ceea ce determină prorogarea normelor de aplicare până la sfârșitul anului, informează Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

„Analizând în ansamblu Legea nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare s-a constatat că mecanismele propuse nu pot fi puse în practică și nu poate fi completat dispozitivul legislativ. (…) legea nu este clară, precisă și previzibilă, așa cum ar trebui să fie un act normativ pentru a putea fi aplicat și care să ducă la realizarea obiectivelor avute în vedere. În consecință singura decizie normală și rezonabilă, asumată fără rezerve de Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a fost prorogarea normelor de aplicarea până la sfârșitul anului, perioadă în care un grup de lucru instituțional, deja desemnat, are misiunea să identifice modalitățile prin care scopul legii să fie îndeplinit și să redacteze un proiect de act normativ care să fie realmente aplicabil, atât juridic cât ș tehnic”, se arată într-un punct de vedere al MADR referitor la Legea risipei alimentare, nr. 217 din 17 noiembrie 2016.

De asemenea, reprezentanții MADR susțin că legea în actuala formă este inaplicabilă și „face mai mult rău decât bine”.

„Această concluzie s-a desprins în urma dezbaterilor cu reprezentanții sectorului agroalimentar și întâlnirilor de lucru cu specialiștii din domeniu, în procesul de elaborare a normelor metodologice la LEGEA nr. 217 din 17 noiembrie 2016 privind diminuarea risipei alimentare”, se spune în comunicat.

MADR oferă câteva exemple în acest sens, respectiv în articolul 1 din Legea nr. 217/2016, așa cum este formulat, face doar referire generală la toți operatorii din sectorul agroalimentar, prin urmare, nu asigură precizie și claritate, în condițiile în care în domeniu există operatori diverși care nu au un specific comun și se caracterizează prin diferențe consistente privind nivelul de producere a risipei.

„În Articolul 2 din Legea nr. 217/2016, prin exprimarea folosită la litera c, ‘aflate aproape de expirarea datei-limită de consum’ , se creează o situație dificil de gestionat, deoarece produsele agroalimentare sunt foarte variate ca termen de valabilitate. Există produse cu termen de valabilitate extrem de scurt și, în acest caz, aplicarea legii făcea imposibilă comercializarea respectivelor produse. Consecința ar fi fost eliminarea din piață a produsului proaspăt, cu efecte negative majore, preponderent asupra producătorilor români”, arată MADR.

De asemenea, în cazul articolului 3, aliniatele 3 și 4 prevăd posibilitatea cumpărării produselor agroalimentare de către asociații și fundații, respectiv întreprinderi sociale, la 3% din preț și revânzarea acestora la un preț de opt mai mare. „Această transformare a ONG-urilor în agenți comerciali pune bazele unui flux de comercializare paralel, greu de gestionat din punct de vedere sanitar veterinar și fiscal și care poate pune în pericol sănătatea consumatorilor, aceștia fiind expuși datorită atracției prețurilor mai reduse. Prin prevederile acestui articol și aplicarea lui se poate produce dezordine în tot lanțul alimentar, fiind afectați toți: producători, comercianți și consumatori”, afirmă reprezentanții MADR.

Nu în ultimul rând, articolul 4 al legii nu conține prevederi exprese a unei instituții de control și de sancționare a celor care nu respectă legea.