MJ introduce un prag valoric pentru abuzul în serviciu

0

Ministerul Justiţiei anunţă că, urmare a deciziei de marţi a Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu, această infracţiune urmează să fie redefinită prin instituirea unui prag valoric.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei, a făcut o precizare pe Facebook, legată de decizia CCR de marţi.

„Doar pentru cine dorește să facă diferența!

Decizia CCR nr.405/2016 s-a referit la conținutul sintagmei „îndeplinește în mod defectuos o atribuțiune de serviciu”

Decizia CCR din 6 iunie 2017 se referă la omisiunea legiuitorului de a stabili un prag valoric în cazul Abuzului în serviciu!”, a scris Tudorel Toader pe Facebook.

Precizarea ministrului vine în urma nelămuririlor ridicate de decizia CCR de marţi, după ce mai multe voci au amintit poziţia ministrului, care afirma că nu este nevoie de prag valoric pentru abuzul în serviciu.

Tudorel Toader anunţa la începutul lunii aprilie, când a fost pus în dezbatere publică proiectul de lege prin care va fi definită infracţiunea de abuz în serviciu în raport cu decizia Curţii Constituţionale din 2016, că nu va impune un prag valoric, ci judecătorul va decide dacă-l va pedepsi pentru abuz în serviciu pe cel trimis în judecată.

Ministerul Justiţiei arată că, prin decizia de marţi, în urma excepţiilor ridicate de Bombonica Prodan, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.246 din Codul penal din 1969 şi ale art.297 alin.(1) din Codul penal şi a constatat că “acestea sunt constituţionale în măsura în care prin sintagma îndeplineşte în mod defectuos din cuprinsul acestora se înţelege îndeplineşte prin încălcarea legii”.

Ministerul anunţă, într-un comunicat, că va redefini noţiunea de abuz în serviciu şi va introduce un prag valoric,pentru a pune în practică decizia CCR.

Comunicat Ministerul Justiţiei

În esenţă, în motivarea deciziei, Curtea a statuat că “neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuţii de serviciu reglementate expres prin legislaţia primară – legi şi ordonanţe ale Guvernului. Aceasta deoarece adoptarea unor acte de reglementare secundară care vin să detalieze legislaţia primară se realizează doar în limitele şi potrivit normelor care le ordonă. Curtea reţine că ilicitul penal este cea mai gravă formă de încălcare a unor valori sociale, iar consecinţele aplicării legii penale sunt dintre cele mai grave, astfel că stabilirea unor garanții împotriva arbitrariului prin reglementarea de către legiuitor a unor norme clare şi predictibile este obligatorie”.

În cauza ce a format obiectul Dosarului nr.1328D/2017, Curtea s-a pronunţat asupra aceloraşi dispoziţii legale, din perspectiva criticilor vizând inexistenţa unei anumite valori a pagubei sau a unei anumite intensităţi a vătămării rezultate din comiterea faptei.

Potrivit comunicatului de presă al Curţii Constituţionale din data de 6 iunie 2017, respingând ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.297 alin.(1) din Codul penal, Curtea a reţinut că, “dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.”

Potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţia Romaniei, “deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.”

Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric.

Curtea Constituţională (CCR) a respins, marţi, ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate pe abuzul în serviciu ce viza sintagma ”îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu”, ridicată de fosta soţie a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodana. În ceea ce priveşte stabilirea unui prag valoric minim pentru definirea abuzului în serviciu, CCR a precizat că nu intră în sarcina sa, ci a Parlamentului sau a guvernului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.