Pahonțu, bilanț la un an de mandat: Toți indicatorii de performanță, depășiți la Romsilva!

0

Cotidianul online „Cronica Română” publică un amplu interviu cu Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al RNP-Romsilva. La un an de la preluarea mandatului, Pahonțu a readus Romsilva în zodia stabilității, dar și al unui profit semnificativ. Acesta vorbește, printre altele, despre principalele realizări ale mandatului său, despre situația economică a Romsilva, despre programul perdelelor forestiere, despre achiziția de terenuri ce trebuie împădurite, despre capitolul ‘’pădurilor virgine’’, despre măsurile concrete adoptate în privința reducerii ilegalităților din pădurile administrate de Regie, și nu în ultimul rând despre performanță, transparență și îmbunătățirea imaginii Romsilva.

Domnule director general, Ciprian Pahonțu, pe 6 iunie s-a împlinit un an de când ați preluat conducerea executivă a Regiei Națională a Pădurilor (RNP)-Romsilva. Ați vorbit la începutul mandatului de director general despre performanță, transparență și nu în ultimul rând despre îmbunătățirea imaginii Romsilva. În ce măsură ați reușit acest lucru?

Da, se împlinește un an de când am preluat managementul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în urma unui concurs, pe baza unui plan de management cu ținte ambițioase, plan care conține parametri clari de performanță, care sunt evaluați trimestrial de Consiliul de Administrație. Regia Națională a Pădurilor – Romsilva este inclusă în sistemul de guvernanță corporativă.

Cât privește performanța, pe datele concrete, cele financiare, precum veniturile și profitul, am depășit țintele propuse. Spre exemplu, anul trecut, cifra de afaceri a fost de 1.690.753.000 lei, față de un program de 1.562.000.000 lei programată inițial, deci gradul de realizare este de 108%, iar profitul brut a fost de 254.995.000 lei, o realizare de 160% față de profitul programat.

În primul trimestru din acest an, avem, de exemplu, venituri mai mari decât cele previzionate, de 115%, adică 543,2 milioane de lei, și profitul a crescut pe măsură, la 60,3 milioane de lei. Anul trecut l-am încheiat tot cu date financiare peste cele previzionate, cu venituri, de exemplu, de 1,95 miliarde de lei. Și la capitolul regenerarea pădurilor, unde investim mulți bani, am depășit țintele propuse. Spre exemplu, în campania din această primăvară, recent încheiată, ne-am propus să regenerăm 10.712 hectare de pădure, iar la final am realizat regenerări pe 11.612 de hectare fond forestier al statului, cu o investiție de peste 42 de milioane de lei.

Dincolo de aceste cifre, ușor de urmărit, am demarat un amplu proces de modernizare al Romsilva, cu accent pe un management modern al resursei umane, pe creșterea calității profesionale, pe investiții în sisteme informatice și utilaje și tehnologii moderne, însă aceste proces este unul pe termen mediu și lung.

Suntem mai transparenți în relațiile cu publicul, cu partenerii noștri comerciali, cu organizațiile de mediu, am început să comunicăm mai mult, am deschis mai multe canale de comunicare, de exemplu în social media, vrem să fim mai vizibili, ca publicul să cunoască activitatea noastră.

Care sunt principalele realizări ale mandatului dumneavoastră de până acum? Care au fost principale schimbări aduse în privința managementului Regiei în acest prim an de mandat?

Dincolo de rezultatele financiare bune, peste prognoze, implementăm un management modern, bazat, așa cum aminteam, pe mai multe componente, resursa umană, esențială în orice companie, un sistem informatic integrat, care să ne permită o productivitate mai mare și să aducă și economii majore și investiții în utilaje și sisteme moderne, care vor crește semnificativ productivitatea Regiei.

De exemplu, în acest an am alocat peste 50 de milioane de lei pentru investiții în utilaje și tehnologii moderne. Pe termen mediu, investim într-o pepinieră modernă, la standarde europene, la Bistrița, iar rezultatele se vor vedea în câțiva ani.

Concret, domnule Pahonțu, care este situația economică actuală a Romsilva?

Situația financiară este bună, cu venituri și profituri mai mari decât cele anticipate, iar licitațiile de masă lemnoasă, desfășurate în condiții de deplină transparență, ne indică și în acest an că vom avea rezultate bune.

De exemplu, în primele cinci luni au fost adjudecați 5,84 milioane de metri cubi de lemn pe picior, adică dreptul de a exploata din pădurile administrate de Romsilva, iar prețul mediu de adjudecare este cu 29% mai mare față de prețul de pornire, având un preț mediu de adjudecare de 176,21 de lei pe metru cub. Au fost adjudecați și 286.616 metri cubi de lemn fasonat, adică 88% din ce am scos la licitații.

Așa cum am amintit, rezultatele pe primul trimestru sunt peste ce prognozasem la începutul anului și sperăm să menținem acest ritm.

Trebuie menționat că în tot acest an am menținut un dialog deschis cu partenerii noștri comerciali, ne consultăm permanent, așa cum este normal.

În luna iulie a anului trecut, Romsilva a anunțat că va aloca 25 de milioane de lei pentru achiziția de terenuri ce urmează să fie împădurite. Considerați că acest program este un succes?

Este cu siguranță un proiect prioritar al Romsilva, pentru că am prelua terenuri degradate, am crește astfel suprafața împădurită și s-ar reconstrui ecologic o serie de terenuri, în special în zone deficitare, unde există mai puține păduri. Deci beneficiile sunt clare.

Proiectul nu este însă în parametrii planificați inițial, chiar dacă avem banii pentru aceste investiții, însă legislația a rămas puțin în urmă și prețurile nu sunt corelate cu cele de pe piața liberă, care diferă de la o regiune la alta. Sperăm să demarăm cât mai curând aceste proiect, unul care este însă pe pe termen mediu și lung.

Programul perdelelor forestiere reprezintă o altă prioritate a RNP-Romsilva. Care au fost măsurile întreprinse de Romsilva, la acest capitol, în mandatul lui Ciprian Pahonțu?

Este un al proiect important pentru Romsilva, dar și pentru societate, pentru că vedem aproape în fiecare iarnă efectele lipsei perdelelor forestiere de protecție pe căile de comunicații. Recent a fost îmbunătățită legislația în domeniu, chiar am fost consultați, și sperăm să demarăm în curând proiectul, pentru că principalul obstacol l-a reprezentat procedurile de expropriere a terenurilor, majoritatea private, pe care se vor realiza aceste perdele forestiere.

 Avem un buget de 34,9 milioane de lei pentru demararea activităților legate de perdelele forestiere, acum suntem în proceduri de cumpărare pentru serviciile de cadastru și evaluare pe 304 hectare care vor fi expropriate și în alte proceduri de achiziție publică pentru încă 291 de hectare.

Planurile noastre prevăd înființarea de perdele forestiere în zonele vulnerabile, în zonele de protecție ale autostrăzilor A1 și A2 și pe mai multe drumuri din județele Constanța, Călărași, Ialomița, Ilfov și Giurgiu.

Dacă totul decurge conform planificării noastre, cel mai târziu în primăvară vom demara efectiv lucrările de înființare a acestor perdele forestiere.

Dacă ne referim la pădurile proprietate publică a statului despre ce cantitate de lemn recoltat vorbim în 2016? Și, în altă ordine de idei, cât se mai taie, domnule Pahonțu, la ora actuală din pădurile administrate de RNP-Rosmilva? Și mă refer aici la cuantumul recoltărilor ilegale de lemn…

Anul trecut am recoltat 8,58 milioane de metri cubi de masă lemnoasă, totul conform amenajamentelor silvice în vigoare, cu 810 mii metri cubi mai puțin decât volumul aprobat pentru recoltare. Aceste cifre sunt pentru pădurile proprietate publică a statului, administrate de Romsilva, adică 3,14 milioane de hectare.

Tăierile ilegale sunt în scădere puternică în pădurile de stat administrate de Romsilva. În primele trei luni ale acestui an am înregistrat o nouă scădere, de 20,86%, comparativ cu primul trimestru al anului trecut, de la 10.782 metri cubi în primele trei luni ale lui 2016, la 8.533 metri cubi în primul trimestru din acest an.

Asta în condițiile în care pe tot anul trecut am înregistrat o scădere de 16,27%, de la 57.080 metri cubi în 2015, la 47.788 de metri cubi în 2016.

Raportat la volumul exploatat în pădurile de stat, tăierile ilegale sunt sub 0,5%, ca volum.

Ce măsuri a întreprins, în ultimul an, Romsilva pentru a reduce  ilegalitățile produse în pădurile României? Putem vorbi de o reducere a recoltărilor ilegale de lemn în perioada mandatului dumneavoastră?

Avem o înăsprire a legislației în domeniu și asta a ajutat mult la diminuarea fenomenului tăierilor ilegale.

Însă reducerea tăierilor ilegale s-a realizat prin efortul colegilor noștri, prin eforturi mari. Numai anul trecut am efectuat 16.467 de controale de fond și parțiale în fondul forestier de stat și 92.776 de controale la circulația materialului lemnos, o parte din ele împreună cu Jandarmeria sau Poliția, instituții cu care avem o colaborare instituțională foarte bună.

Din păcate, scăderea tărierilor ilegale a venit ”la pachet” cu înmulțirea agresiunilor la adresa personalului silvica care asigură paza pădurilor de stat. Numai de la începutul anului avem 17 cazuri de agresiuni asupra colegilor noștri și, ca să vă faceți o idee, pe întreg anul trecut am avut 22 de cazuri. Avem și cazuri grave, un coleg împușcat la Arad, în total opt cazuri de agresiuni în acest an în care a fost nevoie de spitalizare.

În ultimii nouă ani avem, cumulat, 628 de cazuri de agresiune.

Este un ”război” de uzură cu hoții de lemne și nu este tocmai simplu să-i prindem, unele rețele fiind destructurate după mai multe luni. Recent, colegii noștri de la Argeș au ajutat la înlăturarea unei adevărate rețele, au montat camere de supraveghere și chiar au avut surpriza să constate că hoții de lemne foloseau mașini de lux pentru a fura lemne din pădure.

Dacă tot suntem la capitolul ilegalități, spuneți-ne, vă rog, unde se înregistrează mai multe ilegalități: în pădurile de stat sau în cele private?

Nu pot să fac o astfel de comparație, pentru că nu deținem date decât pentru pădurile de stat administrate de Romsilva. Noi suntem doar administratori, nu autoritate de control, colegii noștri din mediul privat își centralizează datele pentru fondul forestier privat.

Studiile de specialitate au arătat că România este țara cu cele multe păduri virgine din Europa. Câte au fost identificate la nivel național și care este stadiul includerii acestora în catalogul pădurilor virgine? Cum stă România la acest capitol în comparație cu alte state europene?

România stă foarte bine la capitolul păduri virgine și cvasivirgine, situându-se printre primele locuri la acest capitol în Uniunea Europeană. Este un motiv de mândrie pentru noi, dar acest lucru atrage și numeroase responsabilități.

Am introdus în toamnă un prim lot de aproape zece mii de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, am propus introducerea a două păduri, Cozia și Lotrișor, cu o suprafață de 3.389 de hectare, pe lista Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, pe raza Parcului Național Cozia din județul Vâlcea și acum așteptăm verdictul organizației mondiale, sperăm că unul favorabil.

Important este că acest proces este în desfășurare, anul acesta vor fi evaluate peste 300 de mii de hectare și acolo unde vom identifica astfel de păduri valoroase, în care nu a existat intervenție umană, le vom propune pentru introducerea în Catalog, asigurând protecția acestora.

Enumerați principalele priorități ale Romsilva pe anii 2017 și 2018.

Ne propunem în primul rând atingerea parametrilor tehnici și financiari prevăzuți în planul de administrare și cel de management, venituri și profit, precum și realizarea tuturor investițiilor propuse, dar și implementarea măsurilor de modernizare incluse în planul de management. După cum am amintit deja, sistemul informatic este foarte important, la fel și modernizarea sistemelor și tehnologiilor folosite, pentru a crește productivitatea.

În același timp, punem accent și pe creșterea veniturilor din produse și servicii altele decât cele ce țin de masa lemnoasă, și aici am înregistrat o serie de creșteri și sperăm să menținem această tendință.

Ați vorbit, la începutul mandatului de lipsa unei coerențe legislative privind legislația subsecventă Codului Silvic. Putem vorbi astăzi de faptul că autoritățile sunt mai receptive la problemele pe care le semnalați?

Autoritățile sunt receptive, am fost consultați și ne-am exprimat puncte de vedere, bazate pe experiența colegilor noștri silvicultori, în teren, analizând problemele cu care s-au confruntat.

La un an de mandat, și la câteva zile după Ziua Silvicultorului, ce mesaj ați dat miilor de silvicultori din întreaga țară?

 Doresc să le urez, așa cum am făcut-o, de altfel, și cu ocazia Zilei Silvicultorului, ”La mulți ani!” miilor de colegi silvicultori din întreaga țară, indiferent dacă lucrează în sistemul public sau cel privat, și să le mulțumesc, personal, pentru implicare și tot efortul depus, zi de zi, de multe ori în condiții dificile, pentru a avea, cu toții, păduri bine gospodărite în România.

Domnule director general vă mulțumesc pentru amabilitatea acordării acestui interviu și vă doresc să continuați în aceiași parametri de perfomanță ai actului managerial…

Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.