Costel Preda, management de succes la Direcția Silvică Dâmbovița!

Cotidianul online „Cronica Română” continuă seria interviurilor cu profesioniștii din Regia Națională a Pădurilor-Romsilva, în încercarea de a deschide, cât mai larg, această Regie Națională către opinia publică. Acest lucru nu ar fi fost, însă, posibil fără sprijinul directorului general al Romsilva, Ciprian Pahonțu, cel care a demonstrat în doar un an de la preluarea mandatului că transparența și deschiderea acestei Regii către mass-media și implicit opinia publică nu reprezintă doar niște simple promisiuni făcute la început de mandat, ci un demers lăudabil care nu poate conduce, până la urmă, decât la ceea ce își dorește fiecare dintre cei 16.000 de angajați ai RNP: o imagine corectă pentru Romsilva. Așa cum este ea: cu bune și cu rele!

Astăzi, publicăm un amplu interviu, cu directorul Direcției Silvice Dâmbovița, dr. ing. Costel Preda. Acesta ne vorbește, printre altele, despre proiectele și realizările Direcției Silvice pe care o conduce, despre acțiunile concrete întreprinse în direcția combaterii sustragerii de material lemnos, despre drumurile forestiere din județ, despre Zimbrăria Neagra de la Bucșani, dar și despre pepinera centrală de lângă Găești și nu în ultimul rând despre amplele lucrări de împăduriri și regenerare naturală a pădurilor din Dâmbovița. De altfel, în cazul managementului directorului Direcției Silvice Dâmbovița, dr.ing. Costel Preda, cifrele sunt grăitoare. Vorbim de o cifră de afaceri de 402 miliarde de lei și un profit de 54 de miliarde de lei. În anul 2016.

Domnule director al Direcției Silvice Dâmbovița, Costel Preda, spuneți-ne, în primul rând, câteva cuvinte despre dvs., despre activitatea dvs. profesională…

Mă numesc Preda Costel. Sunt directorul Direcției Silvice Dâmbovița. Sunt absolvent al Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere promoția 1991. Am mai ocupat funcțiile de director comercial tehnic, respectiv director plin în perioada 2000-2005 . Am mai ocupat, de asemenea, funcția de șef de district, șef de ocol, am lucrat ca inginer la toate compartimentele, la trei ocoale de pe raza județului Dâmbovița, la pază, la împăduriri, la fondul forestier. În perioada 2006-2007 am fost și șomer. Fosta conducere a Direcției Silvice Dâmbovița a crezut, probabil, că realizează un mare profit prin disponibilizarea inginerului Preda Costel, fost director al Direcției Silvice Dâmbovița. Am câștigat procesul în instanță și am revenit la locul de muncă, ca și inginer silvic, pentru că diploma nu ți-o poate lua nimeni, fără să cer despăgubiri morale fostei conduceri. Din mai 2012 dețin funcția de director al Direcției Silvice Dâmbovița.

Cum ați găsit Direcția Silvică Dâmbovița în momentul preluării mandatului de director și ce ați realizat, în acești cinci ani , din punct de vedere al proiectelor și performanțelor manageriale?

Nu vreau să fiu acuzat de lipsă de modestie dar datele pe care le voi prezenta pot fi oricând verificate. Din 2005 până în 2012 Direcția Silvică Dâmbovița se lupta, cu ghilimelele de rigoare, pentru ocuparea ultimului loc la capitolul „realizări tehnice și economice”. Mai corect, Direcția Silvică Dâmbovița se afla pe penultimul loc la acest capitol. Din 2012, vă spun, Direcția Silvică pe care o conduc-raportat la fondul forestier, la posibilitatea generată, calculată conform prevederilor amenajamentului silvic- a obținut rezultate foarte bune. La noi, la Direcția Silvică Dâmbovița, posibilitatea este de 150.000 de metri cubi, dar printr-o dotare extraordinară, cu utilaje, dotare care a început în 2012, am atins rezultate pe măsură. Spre exemplu, la Direcția Silvică Dâmbovița ceea ce nu se adjudecă în privința masei lemnoasă pe picior este exploatată în regie proprie și este valorificată, ca sortimente definitive, la drumul auto prin licitații. Mai mult, 80% din suprafața județului este câmpie și deal și suprafața pe un canton silvic este mult mai mică decât la munte, aceasta poate fi unu la trei sau unu la patru în defavoarea noastră. Deci, cheltuielile cu personalul sunt de patru ori mai mari la un canton de munte decât la un canton de câmpie.

Din 118.000 de hectare de pădure pădure proprietate publică a statului cât avea județul Dâmbovița la 1 ianuarie 1990, astăzi Direcția Silvică mai are 53.500 de hectare din această suprafață păduri proprietate publică a statului. Mai mult, prin cele opt ocoale silvice, Direcția Silvică Dâmbovița mai administrează încă 19.000 de hectare. Deci un total de 72.500 de hectare de pădure.

Diferența până la 118.000 de hectare de pădure este fond forestier privat administrat sau în pază de către alte structuri respectiv ocoale de regim.

Concret, domnule director Preda ce cifra de afaceri a avut Direcția Silvică Dâmbovița la finele anului 2016? Și despre ce profit putem vorbi anul trecut?

Cifrele sunt grăitoare în acest sens. Profitul realizat de Direcția Silvică Dâmbovița la finele anului 2016 a fost de 54 miliarde de lei. Cifra de afaceri a fost în aceeași perioadă de 402 miliarde de lei.

Care sunt cele mai importante repere ale Direcției Silvice Dâmbovița?

Avem opt ocoale silvice care sunt dispuse uniform, mai mult în județul Dâmbovița, din fericire, nu ne confruntăm cu fenomene naturale deosebite. Distanța dintre un ocol și altul nu este mai mare de 20 de kilometri. Pe lângă aceste opt subunități, Direcția Silvică Dâmbovița mai are o pepinieră centrală lângă Găești, Gura Foii, unde producem în jur de un milion de puieți forestieri și ornamentali. Din 2013 și această pepinieră este pe profit, deși nu este ușor. Valorificăm puieți forestieri, de patru-cinci miliarde de lei pe an, în primul rând pentru Direcțiile Silvice din țară, dar și pentru fondul forestier privat. Avem foarte mulți cumpărători silvicultori care administrează fondul forestier privat. Iar ca plante ornamentale avem tuia de diverse dimensiuni și specii, avem ienuperi, avem platani, avem mesteacăni, avem stejar roșu, avem o cultură înființată anul trecut, de molid argintiu, de 1.000 de exemplare. Sperăm ca în trei ani să satisfacem toate dorințele și exigențele, în primul rând ale dâmbovițenilor, dar și ale celor din jurul județului atât în privința pomilor de crăciun, dar și în cazul în care se dorește plantarea acestora în propria curte.

Spuneți-ne, de asemenea, câteva cuvinte despre Zimbrăria de la Bucșani, cunoscuta Zimbrărie Neagra…

Altă locație cu care județul Dâmbovița se mândrește, alături de Peștera Ialomicioarei din Munții Bucegi sau Curtea Doamnească de la Târgoviște, este Zimbrăria de la Bucșani, și Neagra cum i se spune, înființată în anul 1978 și care are o suprafață de 162 de hectare. Aceasta aparține Ocolului Silvic Bucșani, înființat ca Ocol Silvic cinegetic cu două fonduri de vânătoare: Neagra și Finta. Zimbrăria se află pe raza fondului de vânătoare Neagra unde avem și o minunată cabană turistică foarte solicitată. Zimbrăria Neagra este vizitată anual între 5-8.000 de persoane, în special copii. Cei mai mulți vizitatori sunt din afara județului. Preocuparea noastră, cu sprijinul RNP-Romsilva, dar și cu cel al autorităților locale, Consiliul Județean, Prefectură, este aceea de a putea accesa fonduri europene și să putem moderniza acest drum forestier prin îmbrăcăminte asfaltică. Așa cum s-a făcut și în 2011, lucrare finalizată în 2013 în cazul drumului forestier de munte Bolboci-Mal Stâng aparținând RNP-Romsilva, de 8,3 kilometri, drum benefic atât pentru silvicultori, cât și pentru turismul dâmbovițean și cel național.

Despre ce suprafață de drumuri forestiere discutăm în județul Dâmbovița?

Dacă ne raportăm la ultimii cinci ani, în fiecare an realizăm trei, patru drumuri forestiere. Vorbesc de drumuri forestiere pietruite. Vorbesc de drumuri construite din fonduri extrabugetare, deci din fonduri proprii ale Romsilva. Un drum realizat din fonduri europene este cel de care v-am vorbit și a fost realizat, prin îmbrăcăminte asfaltică, în zona Bucegi. În consecință, îi invităm pe toți turiștii să meargă acolo. Este o zonă extraordinară. Drumul aparține 80% Direcției Silvice Dâmbovița, 20% Direcției Silvice Prahova.

Vreau, însă, să vă reamintesc că obiectivul esențial al unui silvicultor este asigurarea continuității pădurii românești și asigurarea integrității fondului forestier. Asta este menirea mea și implicit a tuturor silvicultorilor. Abia după aceea trebuie să intervină, ca importanță, indicatorii de performanță.Indicatori, de asemenea, extrem de importanți.

Care sunt acțiunile concrete întreprinse de Direcția Silvică Dâmbovița în direcția combaterii sustragerii de material lemnos?

Noi, în Dâmbovița, cu sprijinul necondiționat al Poliției și Jandarmeriei, avem din ce în ce mai puține sustrageri ilegale de material lemnos. Vă spun că în fiecare zi, personalul silvicm alături de polițiști și jandarmi, este, cum se spune, în foc continuu. Mulțumim mass-media și pe această cale, atât cea locală, cât și cea centrală, care a fost alături de noi. Întotdeauna le-am solicitat jurnaliștilor ca în fiecare caz, când situația impune acest lucru, să ne ceară și nouă un punct de vedere. Suntem mereu alături de cei care prezintă informații, corecte, bine documentate, imparțiale. Singura noastră dorință este să se prezinte realitatea (așa cum se prezintă ea) în cazul acțiunilor derulate de Direcția Silvică Dâmbovița. Spre exemplu, anul trecut au fost taiați ilegal 800 de metri cubi la 72.000 de hectare adică 0,01 metri cubi la hectar tăiați ilegal, ceea ce este infim. Deși ne dorim să reducem la zero acest flagel. În acest an, în urma controalelor de fond, avem 436 de metri cubi de lem tăiat ilegal, așa-zisele sustrageri de material lemnos, o reducere la jumătate față de anul trecut și mă refer aici la ocoalele de stat și private. Vorbim deci de 0,006 metri cubi tăiați ilegal la hectar.

Așa cum au fost prezentate și unele statistici prezentate de unele ONG-uri, în urma controalelor intense ale Poliției, Jandarmeriei și Gărzii Forestiere, alături de angajații noștri, suntem alături de Argeș și Dolj, județul cel mai activ în direcția combaterii sustragerii de material lemnos. Controale în păduri, controale pe drumurile forestiere, controale pe drumurile publice.

Ce proiecte aveți în derulare sau vă propuneți să demarați în viitorul apropiat?

Avem proiecte în derulare privind drumurile forestiere. Cât timp punem pe piață material lemnos trebuie să asigurăm drumuri forestiere corespunzătoare pentru transport. Astfel, drumurile forestiere trebuie întreținute și refăcute acolo unde este cazul. Sperăm să acumulăm punctajul necesar pentru a ni se permite accesarea fondurilor europene pentru modernizarea drumului care duce la Zimbrăria Bucșani. Avem, de asemenea lucrări foarte importante în privința regenerării pădurilor. Din fericire, la noi există încă păduri seculare. Și aici, la Zimbrărie, avem păduri de stejar de 150,160 de ani, unde lucrările de ajutorare a regenerării naturale sunt foarte importante. Arborele cel mai sănătos este cel care provine din sămânță și acest lucru poate fi asigurat numai printr-o muncă și o supraveghere anuală, ba mai mult prin intervenții de două, trei ori, pe an în sprijinul regenerării naturale a pădurilor.

Avem lucrări pe care le demarăm în august, de peste 1000 de hectare, numai pentru asigurarea regenerării naturale la cea mai nobilă specie românească, stejarul. Avem, de asemenea, lucrări de împăduriri. Așa cum am mai spus avem pepiniera centrală de lângă Găești, mai avem un plantaj unde asigurăm sămânță. Avem plantaj lângă Târgoviște, înființat în 1982-1983, plantaj unde producem sămânță de brad, de tei și larice. Acum doi ani, cu sprijinul RNP-Romsilva, am exportat sămânță de brad în valoare de un miliard trei sute de mii de lei. De altfel, se știe că munca de silvicultor începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie.

Ce indicatori de performanță aveți asumați pentru acest an?

Conducerea Regiei Națională a Pădurilor prin directorul general ne-a trasat acei indicatori pe care îi au toate Direcțiile Silvice din țară, indicatori realizabili, în funcție de ceea ce dispune fiecare Direcție Silvică. Acești indicatori nu sunt ușori de realizat, dar eu sunt convins că vor fi depășiți de Direcția Silvică Dâmbovița.

Domnule director Costel Preda vă mulțumesc pentru deschiderea arătată…

Un interviu realizat de Iulian Badea