Anchete / Reportaj — 28 iunie 2017
Cetatea Histria, cea mai veche așezare urbană din țară!

La o departare de cinci sute de stadii de Gura Sacra a Istrului, mergand neincetat de-a lungul tarmului marii- in asa fel ca sa-l ai la dreapta- , se afla orasul Istros, colonie a milesienilor. Vine apoi Tomis, alta cetate- tot mica- , la o departare de doua sute cincizeci de stadii de cealalta. Apoi, la un interval de doua sute optzeci de stadii de la Tomis, ni se infatiseaza orasul Callatis care este o colonie a heracleiei.

Asa ne prezenta Strabon in lucrarea sa Geografia tarmul Marii Negre din zona Tomisului. Astazi, la o departare de nici 60 de kilometrii de orasul Istros, gasim orasul Constanta si mica sa cetate- Mamaia, cetate a celor cu ghiul, lant si Lamborghini. Pentru a sta cat mai departe de aceste specimene recomandam o plimbare pe nistre drumuri care, pe anumite portiuni, ne dau impresia ca mergem chiar pe urmele lui Strabon… ca stare a carosabilului.

Si ca sa recapitulam plecam din Constanta, trecem prin Navodari, Corbu iar inainte de intrarea in orasul Istria un indicator catre dreapta ne indica directia care trebuie urmata. Peisaj este unul formidabil prin simplitatea si pustietatea sa, iar daca avem putin noroc putem admira stoluri de pelicani.

Traseul: Constanta – Ovidiu – Navodari – Corbu – Istria – Cetatea Histria (distanta: aproximativ 55 km parcursi in 1h 15 min).

Histria – cel mai vechi oras de pe teritoriul actualei Romanii – a fost fondat de colonistii greci veniti din Milet la jumatatea secolului al VII-lea a. Chr si a fost parasit de ultimii lui locuitori in a doua jumatate a secolului al VII-lea p.Chr. In decursul a celor 1300 de ani de locuire neintrerupta, orasul a fost aparat de cinci ziduri de incinta succesive, corespunzand marilor etape istorice traversate de-a lungul existentei sale (perioadele arhaica, clasica, elenistica, romana timpurie si romana tarzie). In interiorul respectivelor incinte au fost decoperite monumente dintre cele mai remarcabile, incepand cu temple si altare grecesti si continuand cu terme romane, basilici civile, luxoase locuinte particulare, basilici crestine, precum si cu o catedrala episcopala. Bogatia si varietatea monumentelor descoperite, ca si a pieselor care pot fi admirate in elegantul muzeu local, au facut ca Histria sa fie considerata – pe buna dreptate – un veritabil Pompei romanesc. Sapaturile arheologice – incepute de marele istoric roman Vasile Parvan in anul 1914- nu contenesc a aduce la lumina noi dovezi ale stralucitoarei civilizatii greco-romane, matricea celei europene din zilele noastre.

Histria a fost intemeiata de navigatorii si negustorii greci, care s-au asezat in ospitalierul golf de odinioara, cu scopul de a face comert cu bastinasii geto-daci. Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoaba grecesti erau schimbate pe granele, mierea, ceara de albine, pieile de vita, pestele sarat, faclele din rasina pinilor ce existau odata pe aici, oferite de triburile locale.

Asezarea prospera si se dezvolta timp de opt secole. Inconjurata de un puternic zid de aparare, era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km. Strazile erau pavate cu piatra, iar institutiile de educatie fizica (gymnasion) si cele cultural – artistice (museion) cunosteau forfota obisnuita locurilor de acest fel.
Intre secolele I – III e.n. in Dobrogea se instaureaza puterea romana – in aceasta perioada in oras se construiesc temple inchinate zeitatilor romane, terme (bai publice), cartiere ale cetatenilor bogati cu case frumoase.
Desi golful Halmyris, unde era asezat orasul, a inceput sa se impotmoleasca, nisipul inchizand iesirea la Marea Neagra, orasul – cetate si-a mai prelungit existenta pana in secolul al VI-lea. Distrusa aproape in intregime de  invazia avarilor, cetatea este parasita si se ruineaza.

Cetatea Histria, cea mai veche asezare urbana din tara, a fost scoasa la lumina incepand din 1914, de sapaturile marelui istoric si arheolog Vasile Parvan.

cetatea histria 3

Related Articles

Share

About Author

(0) Readers Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *