Maria Grapini: “Voi continua să mă lupt, în PE, pentru România! Pentru că țara noastră merită orice sacrificiu!”

0

Europarlamentarul PPU-sl, Maria Grapini, a acordat un amplu interviu cotidianului online Cronica Română”. Cel mai implicat și activ europarlamentar român, Maria Grapini, vorbește, printre altele, despre activitatea sa, în comisii și plenul Parlamentul European, în prima jumătate a anului 2017, despre cele mai importante inițiative/proiecte pe care le-a depus și susținut la Strasbourg și Bruxelles, despre grupul europarlamentarilor români, despre modul în care se vede România din Parlamentul European, dar și despre principalele proiecte pe care și le propune, în viitorul apropiat, în Parlamentul European.

Ca jurnalist care a urmărit în ultimele luni activitatea europarlamentarului Grapini, pot spune că aceasta a arătat, prin prestația sa, că există și aleși de care românii ar trebui să fie mândri și care nu folosesc sintagma „interesul național” doar în discursurile electorale.

Maria Grapini ”tace și face”, ducând război după război, în comisiile și plenul Parlamentului European, pentru România. Dacă măcar o jumătate dintre cei 32 de europarlamentari români ar fi la fel de implicați ca Maria Grapini, România ar fi fost departe, iar interesele noastre, ca popor, mult mai bine apărate la Strasbourg și Bruxelles. Din păcate, avem prea multe cozi de topor, prea mulți aleși indiferenți/vânduți unor interese străine României, care preferă să își slujească liderul partidului care îl trimite în PE, în dauna mult-clamatului interes național.

Europarlamentarul Grapini participă la toate ședințele Parlamentului European. Vine cu temele făcute inclusiv la ședințele comisiilor din care face parte. Fie că vorbim de comisia LIBE ( libertăți civile, justiție și afaceri interne), de comisia IMCO (piață internă și protecția consumatorilor) sau de comisia TRAN (pentru transport și turism) ca să nu mai vorbim de ședințele plenului PE, Grapini are o implicare totală. Pune întrebări, cere explicații, oferă soluții, se luptă până când problema ridicată obține o rezolvare. Au fost cazuri, nu puține, în care în ciuda acestui uriaș efort, rezolvarea nu a fost cea dorită, dar în ciuda acestui lucru, Grapini nu cedează. Merge până la capăt de fiecare dată! Este temută și apreciată de colegii din PE.

Doamnă europarlamentar Maria Grapini, haideți să vorbim puțin despre Parlamentul European. Câteva informații utile, de interes, care ar putea familiariza cititorii cu această importantă instituție legislativă a UE…

Cred, în primul rând, că este util ca toți cetățenii să știe ce este de competența UE și ce nu. De multe ori auzim din partea guvernelor scuza potrivit căreia nu putem lua o decizie sau alta pentru că „nu ne lasă Comisia Europeană”!Fiscalitatea, salarizarea, pensiile (mă refer la cuantumul acestora), tot sistemul de indemnizații- de la șomaj, până la indemnizațiile  de creștere a copilului, persoane cu handicap, vechime, sporuri, toate sunt de competența națională, de competența guvernului unei țări.Mai mult, politica de stabilire a TVA este tot de competența națională. În schimb, UE stabilește limitele TVA, acestea fiind între minim 0% și maxim 27%.Și în privința sistemului educațional, sanitar, asistenței sociale, protecției copilului, protecției consumatorului, există competențe naționale. Pe de altă parte, UE stabilește acorduri comerciale pentru toate statele membre, existând, în acest sens, regulamente obligatorii și directive care trebuie asimilate în legislația națională. Există și recomandări care nu sunt obligatorii.Din punctul meu de vedere, nu mai trebuie acceptat ca neputința/incompetența/indiferența guvernelor să fie pusă pe seama UE. Este important și modul cum știe fiecare țară să-și negocieze anumite lucruri, de exemplu, politica agricolă sau politica energetică și de mediu. În aceste domenii există politici europene comune, dar fiecare stat s-a preocupat (sau nu) să negocieze prin prisma interesului național.

Cum caracterizați activitatea europarlamentarului Maria Grapini în această primă jumătate a anului 2017? Care sunt cele mai importante inițiative și proiecte depuse, la care ați fost inițiator sau coinițiator, în acest an?

Am avut un semestru aglomerat, în PE, în 2017. Un semestru, pot spune, mult mai aglomerat față de ceilalți ani deoarece din decembrie 2016 am fost nominalizată în a patra comisie-LIBE (libertăți civile, justiție și administrație internă) unde volumul de muncă este foarte mare.Asadar, am avut  o prima parte, a acestui an, foarte încărcată, având multe rapoarte, multe amendamente, delegații cu comisiile, din care fac parte, în diferite țări. Am fost, de altfel, observator în alegerile din Armenia, am participat la conferințe, am avut multe întâlniri cu intergrupul pentru IMM-uri al cărui vicepreședinte sunt și nu în ultimul rând am participat la multe acțiuni de promovare a României.De asemenea, am inițiat și depus un proiect pentru curățarea fluviului Dunărea în vederea creșterii siguranței și eficientizării transportului fluvial și am depus un proiect privind construirea unui coridor de transport pe cale ferată în bazinul Mării Negre.Totodată, am reușit sa depun un proiect pilot pentru bugetul pe 2018 (noi finalizăm propunerile de buget pentru anul următor,  în comisii, în primul semestru al anului precedent) privind finanțarea companiilor mici, noi înființate, pentru creșterea competențelor în domeniul digitalizării.

Ce ne puteți spune despre activitatea/implicarea dvs. în comisiile PE, comisii în care sunteți membru sau membru supleant?

În cele patru comisii, în care sunt membru sau membru supleant, am avut o activitate intensă (de altfel conduc detașat la numărul de amendamente depuse-circa 2000) .De altfel, am fost numită raportor sau raportor alternativ la opt dosare în cadrul Comisiei IMCO (pentru piață internă, industrie, antreprenoriat și protecția consumatorilor), trei dosare în cadrul comisiei TRAN (pentru transport și turism), cinci dosare în cadrul comisiei LIBE (pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne) și un dosar la EURONEST (Adunarea Parlamentară a Parteneriatului Estic, un organism de lobby pe lângă Comisia Europeană). Vorbim, în total, de 17 rapoarte.Conform regulamentului PE, un eurodeputat este membru plin într-o comisie și membru supleant în una sau două comisii ale Parlamentului European. Eu sunt membru plin în comisia IMCO și la EURONEST. Sunt, totodată, membru supleant în cadrul comisiilor LIBE și TRAN dar muncesc, cum se spune, cât un membru plin pentru că primesc rapoarte și, în consecință, depun amendamente.

“Românii nu trebuie să uite că aleșii sunt mai buni sau mai răi în funcție de decizia noastră, a celor care alegem!”

Situația gravă din penitenciarele românești și soluții pentru remedirea acestei situații, dublul standard privind produsele alimentare din spațiul est-european, drepturile muncitorilor români afectate deo decizie aiuritoare și abuzivă a guvernului elvețian, sunt doar câteva teme, din multe altele, pe marginea cărora ați avut o implicare ferventă care s-a soldat cu răspunsurile/rezolvările așteptate ale unor oficiali europeni. Merită milioanele de români, care au votat de multe ori în detrimentul propriilor interese, atâta dăruire și implicare din partea unui europarlamentar?

După cum am anunțat si cu alte ocazii, eu am fost nominalizată de grupul politic din care fac parte (S&D) să fac parte din comisia LIBE a Palamentului European și să vin în România pentru a verifica modul de funcționare a penitenciarelor și a justiției. În aceste condiții, am vizitat atât Penitenciarul din Timișoara, cât și pe cel din Târgsor, pentru a vedea, cu ochii mei, condițiile și modul de organizare a acestor penitenciare. În urma acestor vizite am transmis Administrației Centrală a Penitenciarelor și ministrului Justiției concluziile mele privind situația de la fața locului împreună cu mai multe propuneri. Din păcate, am primit un răspuns (mult prea general) de la Administrația Penitenciarelor și nu am primit încă un răspuns de la ministrul Justitiei (deși avem o lege care obligă la redactarea unui răspuns, în acest sens, în 30 de zile).Dupa numirea noului premier i-am transmis o scrisoare cu mai multe propuneri inclusiv cele legate de penitenciare. Sper, totuși, să primesc un răspuns în acest sens dar mai ales să se rezolve problemele sesizate.Românii merită ca aleșii să se implice mult mai mult în rezolvarea acestui tip de probleme stringente. Dar, în același timp, românii nu trebuie să uite că aleșii sunt mai buni sau mai răi în funcție de decizia noastră, a celor care alegem. Partidele mai au mult până să se reformeze, dar și să înțeleagă că propunerile de candidați pe o listă de partid trebuie făcută în funcție de calitatea umană, pregătirea profesionala și nu după cât de obedient sau bun „plătitor” la partid este o persoană sau alta. Dacă nu sunt propuși oameni de calitate, bine pregătiți, nu avem cum să avem oameni politici, înalți funcționari, parlamentari, competenți, implicați și morali.Eu imi voi face datoria în continuare și mă voi lupta pentru România atât timp cât voi fi membru al Parlamentului European.

Reprezintă România o forță, la nivelul PE, prin cei 32 de europarlamentari aleși, pe cinci ani, de către români? Putem vorbi despre un punct de vedere unitar și deo poziție comună, pro-România, adoptată de europarlamentarii români ori de câte ori interesele românilor impun acest lucru?

Numeric, suntem o delegație importantă, ca mărime, în Parlamentul European. Ar trebui să fim o forță! Din păcate, nu există unitate, nu există o poziție unitară pentru apărarea intereselor României, europarlamentarii alegând fidelitatea față de grupul politic din care fac parte. Eu deseori am votat diferit de grupul politic din care fac parte dacă am știut că acest vot, această decizie, nu este unul/una în interesul țării noastre. Mă refer aici, spre exemplu, la țintele pentru mediu. Noi, ca țară, nu vom putea respecta coeficienții votați si vom plăti, astfel, bani grei. Așa cum, personal, nu am votat în favoarea produselor modificate genetic sau pentru politica energetică care prevede diminuarea până la eliminare a energiei pe cărbune.Aici avem o problemă, o problemă uriașă, în sensul unei poziții comune, unitare, și solidară, pentru România. Și cetățenii, din punctul meu de vedere, ar trebui sa urmărească cu atenție ce a făcut europarlamentarul X, Y sau Z și dacă acesta a răspuns sau nu intereselor României, și, în consecință, să nu-l mai voteze, indiferent de  pe ce lista de partid vine această propunere!Mai mult, aș dori ca toți cei 32 de eurodeputați să consume bugetul alocat de UE pentru România, pentru interesul României.  Să consume acel buget pentru a informa oamenii de afaceri, cetățenii și, de ce nu, pentru a face această conexiune între guvernanți și mediul de afaceri. Ba, mai mult, aș da un mesaj de suflet și anume că, îmi doresc, ca toți angajații din cabinetele europarlamentarilor români să fie români. Din păcate, există colegi care au angajat persoane străine. Nu am nimic cu aceștia, însă, nu am întâlnit eurodeputați din alte țări care să aibă angajați din alte țări la cabinetele lor

“Nu există, din păcate, unitate în rândul europarlamentarilor români!”

Ce regret simțiți privind grupul europarlamentari români? Ce sfat ați da colegilor dvs. din PE?

Evident, regretul lipsei de solidaritate și amărăciunea duplicității unora dintre colegii mei, care apar în media românească, frecvent,ca apărători ai intereselor Romaniei.Ce sfat le-aș da colegilor mei români din PE? Să umble la conștiință! Să nu o mai vândă ieftin pentru că viața este una!Mesajul meu este unul singur, și anume, să lucrăm uniți pentru România pentru că, indiferent de opțiunea politică, indiferent de grupul politic din care facem parte, atunci când vine o propunere de reglementare din partea Comisiei europene-pe mix energetic, pe emisiile de gaze, pe sistemul de intrari-ieșiri, pe MCV, pe Spațiul Schengen- trebuie să susținem România, interesul național. Indiferent că  ne plac sau nu anumiți lideri politici, anumiți guvernanți, nu trebuie să confundăm România cu persoane și eu, personal, mi-am dorit mereu această unitate. Cu toate acestea, o spun deschis: nu există, din păcate, această unitate în rândul europarlamentarilor români!

Care sunt principalele proiecte/inițiative pe care vi le propuneți în viitorul apropiat?

În prima parte a anului am avut câteva acțiuni de promovare a României între care aș menționa-o pe cea din martie când, pentru prima dată, am prezentat- la 111 ani de la primul zbor cu aparatul construit de Traian Vuia- un eveniment despre inventatorul Traian Vuia. Sigur că am organizat din bugetul european conferințe și în România, asa cum a fost conferința din luna mai intitulată „Industria românească versus industria europeana”, care s-a bucurat de un succes deosebit. Doresc să continui cu acțiuni de promovare a României și doresc să realizez o Broșura cu informații privind activitatea mea de europarlamentar pe care să o distribui în țară. De asemenea, doresc să mă ocup de redactarea unor rapoarte importante în cadrul comisiilor din PE, rapoarte care, după aprobare, vor influența, în bine, viața cetățenilor.

“De multe ori ne laudă mai mult străinii decât o facem noi, fie că vorbim despre unii oficiali, fie ca vorbim despre unii cetățeni”

Cum se vede doamnă Grapini România de la Bruxelles și Strasbourg?

Personal, cred că, se vede așa cum reușim noi toți să o prezentăm. De multe ori ne laudă mai mult străinii decât o facem noi, fie că vorbim despre unii oficiali, fie ca vorbim despre unii cetățeni.Este nevoie să înțelegem că dacă denigram țara în care trăim sau după caz o reprezentăm, ne săpăm singuri groapa! Este ca și cum am face niște produse, cheltuim pentru producerea lor și apoi spunem cât de rău este produsul respectiv. Credeți că-l mai cumpără cineva?

Nu aveți, în unele momente, sentimentul că vă luptați cu morile de vânt, în contextul în care unii colegi europarlamentari și oficialii de la București nu vă susțin în demersurile dvs., demersuri care vizează, până la urmă, interesele României și ale românilor?

O, da! Am momente în care cred că mă lupt cu morile de vânt. Mai ales ca sunt mulți care mă trag de mânecă și-mi spun: ce-ți lipsește, de ce te omori, schimbi tu lumea? Dar eu cred că datoria noastră, a fiecăruia, la locul lui de muncă, este să fim mai responsabili, mai eficienti, mai corecți. Noi cerem, de multe ori pe un ton imperios, ca societatea să se schimbe dar mulți dintre noi nu doresc să se schimbe, cel puțin, ca și atitudine.Valoarea societății este suma algebrică a valorii cetățenilor. Dacă nu vom pune accent pe educație, educație nu diplome, vom avea rezultate negative. Degeaba ne indignăm, revoltăm, înjuram, acuzăm…trebuie să ne implicam responsabil și să învățam să ne solidarizăm la lucrurile bune și să combatem lucrurile rele! Să ne asumăm și să arătam lucrurile negative!

“Partidele trebuie să renunțe la clientela de partid și să implice valorile umane din țară sau din diaspora pentru a găsi soluțiile cele mai bune”

Doamnă europarlamentar, unde vedeți România peste cinci ani?

Ca om de afaceri, întotdeauna, am făcut proiecții ale firmei în viitor. La fel și în cazul carierei mele pe care mi-am planificat-o cu mare atenție. Era mai simplu. Pentru România este, însă, mai complicat dacă ne raportăm la contextul global actual. Depinde foarte mult de cine va conduce România și cum va face acest lucru și mai depinde dacă va crește, în acest sens, simțul responsabilității și al dreptății la nivel de cetățean.România ar putea avea un viitor bun și peste cinci ani am putea, în sfârșit, să devenim un stat care să conteze în strategia UE. În acest fel am putea asigura o viață mai bună a cetățenilor. Dacă vom face (măcar acum deși trebuia să facem acest lucru mult mai repede) ce a făcut, spre exemplu, Estonia, vom reuși! Estonia și-a chemat înapoi diaspora, oamenii valoroși, spunându-le, deschis, că nu poate să-i plătească la nivelul din Vest dar îi invită să facă parte din instituțiile care pot face să se ajungă la un nivel de viață asemănător celui din Vest. Așadar partidele trebuie să renunțe la clientela de partid și să implice valorile umane din țară sau din diaspora pentru a găsi soluțiile cele mai bune.

Și o ultimă întrebare: ce mesaj ați da milioanelor de români care sunt dezamăgiți/suprasaturați/scârbiți de actuala clasă politică dâmbovițeană?

Mesajul meu este același de 27 de ani: dezamăgirea, suprasaturarea, lehamitea, scârba, neîncrederea, toate acestea reprezintă un cancer pentru democrație. Toate sunt NON-soluții. Trebuie sa învățam că în democrație este importantă implicarea corectă a fiecărui cetățean. Pentru că ei, noi, cetățenii, alegem. În dictatură cetățenii nu aveau responsabilități și nici implicare în conducerea țării. Îmi vine greu sa înțeleg cum, după 27 de ani, avem un grad atât de mic de schimbare a mentalității, de înțelegere a nevoii de implicare.Însă, conștientizez că, dacă ne-am opri, cei care mai suntem, mulți, puțini, care dorim să facem politici publice, nu pentru un interes personal ci în speranța unei schimbări reale pentru generațiile care vin în urmă, lucrurile s-ar duce tot mai în jos. Și atunci, eu spun că, etic, moral, civic, este o obligație să continui să mergi mai departe. Pentru că România merită orice sacrificiu!Așadar, mesajul meu este sa învățam sa vedem partea plina a paharului, să ne mobilizam și să-l umplem în loc să privim partea goală și să (ne) plângem ca e gol!

Doamnă europarlamentar Maria Grapini vă mulțumesc pentru amabilitatea și deschiderea arătate…

grapini juncker

Un interviu realizat de Iulian Badea

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.