Adrian Grecu (APMGR) : Nicăieri în Europa genericele nu plătesc taxă clawback!

Cotidianul online „Cronica Română” publică un interviu cu președintele Asociației Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Adrian Grecu. Acesta vorbește, cu cărțile pe masă, despre impactul devastator al taxei clawback asupra producătorilor de medicamente generice și implicit asupra pacienților, despre soluțiile propuse de Asociația pe care o conduce în direcția rezolvării acestor grave probleme, dar și despre consecințele uriașe ale perpetuării acestei situații tot mai alarmante.

 

Domnule Adrian Grecu, Asociația Producătorilor de Medicamente Generice din România, al cărei președinte sunteți, a avertizat, în numeroase rânduri, asupra impactului devastator al taxei clawback asupra producătorilor de medicamente generice și implicit a pacienților. Care este cauza acestor nemulțumiri?

Principalul motiv al nemulțumirilor noastre este generat de faptul că nu am avut niciun rezultat la discuțiile avute cu reprezentații fostului Guvern Grindeanu pe marginea rezolvării problemei clawback-ului. Dacă ne uităm la evoluția sa, nu putem să nu observăm că această taxă de clawback continuă să crească. Problema, marea problemă, este că nu asistăm la o creștere justă, în sensul ca toți cei care consumă mai mult de la bugetul de sănătăte să plătească mai mult și viceversa. Noi considerăm că această taxă este distribuită inechitabil.

Cealaltă problemă majoră cu care ne confruntăm pe partea de clawback este aceea că, evident, cu cât un medicament este mai ieftin cu atât impactul clawback-ului asupra sa este mai mare. Pot da și un exemplu care poate ilustra aritmetic care sunt implicațiile acestei taxe pentru un medicament de zece lei și pentru unul de 300 de lei.

Dacă, spre exemplu, un medicament generic are prețul de zece lei la producător și el ajunge în farmacii la un preț de 1.415 lei, producătorul plătește clawback la 14 lei. Deci dacă luăm 20% din 14 lei rezultă aproape trei lei. Deci, din prețul de producător de zece lei dacă scazi taxa de clawback rămân 7 lei. Dacă luăm în considerare costurile de producţie şi de operare, în condiţiile date producătorului îi mai rămâne probabil un leu la nivelul actual al taxei clawback. Dacă taxa clawback ajunge la 30%, dispare şi acest leu şi producătorul intră pe pierdere. În toate cazurile, un producător de medicamente generice, are, se știe, în structura sa de costuri, costul de producție ca având cea mai mare pondere. Și atunci, dacă calculăm toate aceste costuri și mai adăugăm și taxa clawback există riscul să nu mai fie rentabilă producerea respectivului medicament generic.

Vreau să fie clar: nu toate genericele sunt afectate de taxa clawback! Dar fiecare companie încearcă să-și administreze cu maximă atenție portofoliul, liniile de fabricație. De multe ori, managerii îşi spun”scot de pe piață medicamentul X și lansez, în schimb, mai multe OTC- uri pentru că acestea nu au reglementare de preț, nu sunt supuse plăţii taxei clawback și mai şi compensez din costuri de acolo”. Din păcate acest punct de vedere este periculos, pentru că o companie care vrea să-și optimizeze portofoliul ajunge la concluzia că nu mai este rentabil să producă genericul X sau Y.  Suferă nu numai compania, dar mai ales pacientul. Situația, într-adevăr, nu este similară în cazul unui medicament care costă, spre exemplu, câteva sute de lei. 20% din valoarea acestuia, cât este taxa clawback în acest moment, nu reprezintă o amenințare pentru produsul respective pentru ca nu costul de producţie are ponderea cea mai mare în structura de cost a acestuia.

Ce soluții propune, în acest sens, APMGR?

Propunerile noastre sunt foarte clare și de bun simț.

Pe termen scurt ne dorim introducerea unei taxe clawback diferenţiată, ținând cont de faptul că impactul taxei clawback este mai mare pentru medicamentele generice.

Din 2018, ideal ar fi ca medicamentele generice să nu mai plătească deloc clawback nu numai pentru că această măsură ar scoate din criză industria de medicamente, dar ar fi un mare beneficiu şi pentru pacienţi, întrucât le-ar creşte accesul la medicamente ieftine. Exceptând câteva situaţiii zolate, și vorbim aici de sume foarte mici, nicăieri în Europa medicamentele generice nu plătesc clawback. Pentru că menirea acestor medicamente este aceea de a fi un instrument foarte la îndemana pentru autorităţi de a reduce costurile la medicamente. Și dacă eu vin și reduc acest cost, de ce oare sunt obligat să mai fiu și taxat pentru asta? De aceea, propunerea noastră este ca medicamentele generice să nu plătească deloc taxa clawback.

Apoi, pentru că bugetul de medicamente este nemodificat de aproape 6 ani de zile, ar trebui ca aprobarea tuturor moleculelor noi pe lista de rambursare să fie făcută pe baza unei negocieri legate de cost-volum, cost-volum-rezultat și pe baza unor fonduri specific allocate pentru programul respectiv. Pentru că în caz contrar, tot costul respectiv se va plăti de catre întreaga industrie. Și în acest proces,cei mai afectați vor fi producătorii de medicamente generice şi, implicit, pacienţii români.

În acest moment, dacă ne referim la noul Guvern, am avut întâlniri cu Ministrul Sănătății, Florian Bodog şi cu Premierul Mihai Tudose. Mai mult, am trimis o cerere de audiență Ministrului Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, pentru a fi primiți la discuții.

Premierul a luat la cunoştiinţă de  problemele cu care ne confruntăm şi a promis că va căuta împreună cu Ministerul Sănătății si Casa Națională de Asigurări de Sănătate soluţii pentru producătorii de medicamente generice. Urmează să ne întâlnim să discutăm aceste posibile variante. Pe de altă parte, Ministrul Sănătății, cât și oficialii Casei Naționale de Asigurări de Sănătate au spus că susțin plafonarea în trimestrele III și IV a taxei clawback la 16%, scoaterea produselor de spital din calculul taxei clawback și eliminarea acestei taxe pentru produsele care costă sub 15 lei“în limita unor cantități”, însă nu au făcut nimic concret în acest sens. În plus, aş vrea să spun că această precizare“în limita a…” face, în fapt, irelevant punctual respectiv.

Care sunt pașii următori pe care și-i propune APMGR în cazul în care taxa clawback va crește și situația se va acutiza? Care sunt pârghiile pe care le au la îndemână producătorii în această direcție?

Așa cum am spus, în primul rând ne dorim să obținem nişte rezultate concrete de la întâlnirile cu premierul Mihai Tudose si reprezentantii Ministerului Sănătății si Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, care să ţină cont de soluţiile propuse de noi în mod repetat. De altfel, am dori să purtăm o discuție pe această temă și cu Ministrul Finanțelor Publice, Ionuț Mișa, mai ales că în fosta guvernare, când deținea funcția de secretar de stat la același minister, s-a ocupat de acest proiect și este în temă.

 Cât de gravă este situația în acest moment?

Vă răspund din punctul de vedere al unui producător, al unei companii. Cea mai mare problemă cu care ne confruntăm este incertitudinea. Nu poți elabora un plan, nu poți estima o anumită investiție, fără să știi foarte clar care este nivelul taxelor în România în următorii 5 ani măcar, ideal, 10 ani. Taxa clawback este o mare variabilă în România și evoluează într-o direcție incertă. Nu știm cât va fi până la finele anului. Că va fi 20%, 22%, 25% sau 30% nimeni nu știe. Această incertitudine conduce la blocarea de către producatori a oricărei investiții în România.

Trebuie să avem în vedere și faptul că suntem în concurență și cu alte piețe. Dacă un investitor  mare de afară vrea să facă o investiție în România ce va alege: România, Polonia sau o altă țară? Privind la situația de la noi, şi mă refer la segmentul de medicamente, mă tem că vom fi ocoliți de acest tip de investitori cât timp incertitudinea va persista.

Ne-ar ajuta foarte mult să ni se spună foarte clar: taxa clawback pe următorii cinci ani va fi X și atunci toate companiile vor ști cum să-și elaboreze strategia în acest sens. În caz contrar, se va sta cu frâna de mână trasă, se vor stopa investițiile, nu se vor mai face angajări. Situația asta neclară nu poate fi decât în detrimentul României.

 Un interviu realizat de Iulian Badea

APMGR 1

 

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.