Pariul ministrului Doina Pană: „Tăieri ilegale zero din pădurile României!” (II)

0

 Cotidianul online „Cronica Română” publică a doua parte a interviului cu ministrul Apelor și Pădurilor, Doina Pană. Ministrul Pană vorbește, printre altele, despre principalele proiecte pe care și le propune în mandatul de ministru, despre Strategia Națională Forestieră, despre pădurile virgine și cvasi-virgine, despre proiectele întreprinse în domeniul Apelor, dar și despre modul în care unele ONG-uri de mediu manipulează opinia publică.

 

Care sunt principalele proiecte pe care și le propune MAP în acest an, sub conducerea dumneavoastră? Dar în anii următorii?

Vreau să vă spun ceva, în premieră. Programul de guvernare al PSD a fost elaborat, după cum știți, de specialiștii partidului, pe fiecare temă/domeniu în parte. Partea programului de guvernare pe domeniul Păduri a fost scrisă de mine. Astfel că nu-mi fac griji în privința nerespectării țintelor asumate de Ministerul Apelor și Pădurilor în programul de guvernare.

În acest program de guvernare, se regăsește, printre altele, legea compensației pentru proprietarii de păduri  care dețin pădurile în zone protejate. A fost o nedreptate uriașă, în cazul acestora, mulți ani de zile, pentru că nu avea nicio vină proprietarul pentru că cineva a decis că suprafața de pădure pe care o deține să intre în aria de  suprafață protejată și, ca atare, nu are voie să exploateze nimic din această zonă. Nimeni nu-i dădea vreo compensație sau despăgubire în acest sens, ba mai mult, proprietarul era obligat să plătească și paza. Și atunci, după lupte acerbe, începute din 2014 – mai ales că oficialii Comisiei Europene vedeau aceste despăgubiri ca pe un ajutor de stat, deși proprietarii de păduri sunt persoane private – am reușit să-mi impun punctual de vedere. Există deja o Hotărâre de Guvern dată în acest sens, de altfel măsura este prevăzută și în programul de guvernare, și intră în aplicare. Tot în programul de guvernare, am prevăzut și extinderea la o rețea întreagă de perdele forestiere, prioritizare pe care o avem încă din 2014. Atunci când s-a împădurit prima suprafață de 23,69 de hectare. Era vorba de o colaborare cu CNADNR pe atunci, astăzi, CNAIR. Și atunci a fost emisă o Ordonanță pentru a merge mult mai repede. Dar aceasta nu a fost, ulterior, foarte benefică pentru că nu am luat în calcul impactul. De-a lungul șoselor, unde vrei să plantezi, există mici proprietăți. Oricum am fi gândit noi această strategie, trebuia să-l întrebăm pe proprietar dacă este de acord sau nu cu aceste plantări. În cazul în care nu ești de acord, te expropriez, pentru că perdeaua forestieră trebuie pusă, fiind o prioritate. Nu am luat în calcul atunci faptul că nu se știe, nici astăzi, în cazul multor parcele cine este proprietarul. Și nu poți  merge cu perdeaua forestieră o zonă, apoi faci o pauză, și încă o zonă mică și așa mai departe. Și, în consecință, am amendat legea, încât să se poată expropria totul, fără a mai cere acordul proprietarului. Bucata aceea de teren pe care se va amplasa perdeaua forestieră va fi a statului. Unde nu se identifică proprietarul, se depun sumele aferente într-un cont special și,  în momentul în care proprietarul apare, i se transferă acestuia banii în cont. Acest proiect este în lucru la RNP-Romsilva, pentru că Romsilva se va ocupa de această perdea forestieră.  Bineînțeles, însă, că trebuie să parcurgem mai multe etape în contextul în care, după cum se știe, în această țară, avem o suprareglementare uriașă. Eu sunt convinsă că, în primăvara, cel târziu, vom pune aceste perdele forestiere pe o suprafață semnificativă. Mai mult, MAP își propune un program amplu de împăduriri, bine gândit, dar ne lovim și în acest caz de o mare problemă. Contrar a tot ceea ce se spune, și anume, că noi nu împădurim zonele defrișate. Greșit! În primul rând, vreau să fac o precizare foarte clară: noi nu avem defrișări în România! Defrișare nu înseamnă doar să tai arborele la ras dar să schimbi și destinația terenului și să-l faci, spre exemplu, teren agricol! Asta, din fericire, nu s-a întâmplat până acum în România!  Arborii cresc, însă, foarte încet în zonele care s-a tăiat ilegal. Este nevoie de 70-100 de ani, depinde de specie, pentru a avea, din nou, pădure în acele zone! Sunt foarte puține porțiuni în care trebuie să intervenim artificial pentru a planta, în pante foarte mari spre exemplu! Și asta facem! Noi ne-am propus să împădurim tot ceea ce înseamnă teren degradat, și anume ceea ce nu poate intra în categoria de arabil. Și suprafața este uriașă. Suprafața identificată, până la Codului Silvic din 2008, era de două milioane de hectare.

În momentul în care am amendat Codul Silvic în 2015, deja știam că nu putem împăduri toate cele două milioane de hectare, și nu din lipsa fondurilor sau a dorinței noastre, ci din simplul motiv că statul român este proprietar pe puține dintre acele terenuri. Iar privații nu vor să audă de reîmpăduriri. Sunt stupefiată de situație, dar acesta este răspunsul real. Nu numai că oferta noastra este de nerefuzat, facem studiile, proiectul, și plantăm gratuit. Avem inclusiv o măsură PPNDR care a intrat în vigoare săptămâna trecută și va dura până pe 6 octombrie în care nu numai că ți se plantează gratuit din bani europeni dar și primești timp de 12 ani o sumă anuală. Și  chiar în aceste condiții, nu vor să aplice acest program. Și vă spun și de ce:  marea majoritate au declarat că acele terenuri sunt fânețe și primesc de la APIA, în zonele de munte, inclusiv 300-400 de euro anual pe fiecare hectare deținut.

Deci, eu pot să te expropriez pentru a face o perdea forestieră care este de interes public, protejez circulația, nu mai sunt înzăpeziri iarna, dar nu te pot expropria pentru a împăduri un teren degradat pentru că, la noi, în ciuda semnalelor alarmiste, suprafața împădurită crește în fiecare an. Și nu crește doar prin ceea ce plantăm ci prin ceea ce crește, cum se spune, de la Bunul Diumnezeu. Noi tăiem anual 18 milioane de metri cubi, echivalentul a trei metri cubi pe hectar pe an, și pădurea crește, natural, 8,8 metri cubi pe hectar pe an. Și atunci nouă ne-a crescut, în fiecare an, suprafața împădurită! Și spun acest lucru fără a minimiza meritele RNP-Romsilva în această direcție!

De altfel, MAP și-a pus un target foarte ambițios: tăieri ilegale zero la final de mandat! Și asta este miza uriașă pentru care m-am întors la minister! Și vreau să vă mai spun că, în 2014, am demarat o Strategie Națională Forestieră pe zece ani. După plecarea mea, când era într-un stadiu avansat, a fost lăsată în stand-by.  Venirea ministrului Petcu a dus la reluarea Strategiei Forestiere și, până la finalul acestui an, îmi doresc să supunem această Strategie Națională Forestieră aprobării plenului Parlamentului. Și atunci, în următorii zece ani, indiferent de coloratura politică a guvernului care vine, trebuie aplicată, obligatoriu, această Strategie Națională Forestieră.

Despre Strategia Națională Forestieră și pădurile virgine

În ce stadiu se află proiectul Strategiei Forestiere Naționale 2017 — 2026 și când estimați că va fi aprobat?

Nu sunt atat de optimistă, știind ritmul de lucru din Parlament, meticulos, se trece prin comisii, se iau avize, o ședință de comisie se poate bloca în dezbaterea vreunui punct din proiect, etc. Mai mult, unele ședințe de comisie pot dura șapte ore, ședința se poate amâna, subiectul se reia… Dacă iau în calcul un ritm de timp normal pentru actualul Parlament, pot spune că, în sesiunea a doua a acestui an, vom avea votul Parlamentului pe marginea Strategiei Naționale Forestiere. Noi o vom trimite rapid spre Parlament, dar nu cred că, până în decembrie, această Strategie Forestieră va trece de Legislativ.

Vorbind tot despre păduri, dar despre cele virgine și cvasi-virgine, recent România a reușit să înscrie în Patrimoniul UNESCO mai multe păduri seculare. Cât de important este acest lucru pentru România?

Acest lucru este foarte important pentru România, iar pentru mine reprezintă o uriașă satisfacție personală. În 2014, a venit la mine un ONG European important, cu care am colaborat foarte bine. Și când am scos Radarul Pădurilor, și la noul Cod Silvic… Mi-au propus să începem demersurile pentru înregistrarea făgetelor, pădurilor seculare de fag, în patrimonial UNESCO.  Anul acesta, am avut o satisfacție uriașă când am aflat  că aceste păduri sunt înregistrate la UNESCO.

Pădurile virgine și cvasi-virgine sunt o bogăție pentru noi. Noi avem mai multe tipuri de păduri protejate dar, în contextul în care au intrat sub umbrela UNESCO,  protecția este maximă, în cadrul lor nefiind permise decât cercetări. Biodiversitatea nu mai este, astfel, deranjată cu nimic. Și acest lucru este, așa cum am spus, foarte important pentru că pădurea este însăși plămânul nostru. Și, ca o paranteză, aș reaminti că pădurile din România sunt denumite plămânul Europei. Pădurile virgine sunt o bogăție uriașă a României. Și, chiar dacă acest aspect economic ne costă, în sensul că nu se poate exploata lemn, pădurile virgine și cvasi-virgine sunt o bogăție inestimabilă care trebuie protejată

Zeci de mii de oameni, dezinformați de Agent Green și Greenpeace România”

 Ați avut o poziție pe cât de tranșantă, pe atât de pertinentă în privința unor ONG-uri care aduc grave prejudicii prin dezinformările cu care inundă media în privinda așa-ziselor tăieri ilegale?

Eu, vă spun cinstit, am fost foarte deschisă față de o discuție corectă, argumentată, cu ONG-urile de mediu. De altfel, la începutul mandatului, am avut o întâlnire cu ONG-uri mari de mediu. Chiar dacă legislația din România, legea dialogului social, nu mă obligă la acest tip de discuții. Însă, am crezut că având o preocupare serioasă față de mediu, propunerile lor nu pot fi decât utile unui ministru de resort.  De altfel, ne-am consultat de mai multe ori cu aceste ONG-uri și pe perioada mandatului meu din 2014. În momentul  în care am văzut clar că acel contract de care v-am vorbit pe larg nu mai există,  iar dezvoltarea sistemului informatic blocată, i-am chemat separat, i-am informat, am făcut și o conferință de presă unde, de altfel, i-am și invitat. Toți au fost de bună credință, au înțeles, exceptând două ONG-uri, Grenpeace România și Agent Green, care s-au făcut că nu înțeleg ceea ce era de bun simț. Mai mult, conferința de presa este înregistrată și poate fi urmărită pe site-ul ministerului.  Din păcate, cele două ONG-uri continuă cu această atitudine nu numai imorală, dar și ilegală. Lansează petiții peste petiții prin care mă somează pe mine să dezvolt aplicația Inspectorul Pădurii, un produs care nu a fost finalizat și nu există din punct de vedere legal. Se fac că nu înțeleg că eu voi continua dezvoltarea informatică respectivă, dar cu respectarea legii, îmi impun calendare…Mai mult, insinuează că sunt manipulată.

Consider că este incalificabilă atitudinea acestor ONG-uri care se intitulează apărătoare ale pădurilor dar care își propun, se pare, doar să-și obțină o finanțare! Îmi pare sincer rău că peste 30.000 de oameni au fost dezinformați, într-un mod grosolan, și păcăliți să semneze o petiție până la urmă mincinoasă. Este inadmisibil să folosești subiectul tăierilor ilegale drept o armă care să-ți aducă un profit!

Ținte ambițioase și în domeniul Apelor

În ceea ce privește domeniul Apelor, care sunt măsurile pe care ministerul de resort se gândește să le ia în perioada următoare?

După cum se știe, MAP administrează prin Administrații Bazinale. Noi nu mai avem probleme pe linie de amenajamente hidrotehnice împotriva inundațiilor, spre exemplu, pe marile râuri sau pe Dunăre. Însă, din păcate, la noi din cauza schimbărilor climatice care, până în urmă cu câțiva ani, erau teme de simpozion, acum se văd pe viu.  Nu mai avem ploi de câteva zeci de litri ci avem ploi de sute de litri pe metru pătrat și sunt acumulări de pârâiașe care vin de pe versanți și ne lovim de inundații locale pe care nu le poți îndigui și nici nu le poți prevedea. Însă, s-au făcut niște hărți foarte utile, de risc și de hazard, chiar în 2014, când le-am comunicat către UE. Acestea au fost trimise către prefecturi și prevedeau o analiză temeinică a oricărei construcții din zonele inundabile.

Avem lucrări hidrotehnice începute, și vorbesc aici de baraje mari, încă înainte de 1989. Noi avem demarate multe lucrări importante și, în lipsa unor fonduri financiare pe măsură, nu s-a putut realiza mare lucru. Pe lângă ce s-a aprobat prin bugetul ANAR, vreau ca, până pe 15 septembrie, să vin cu niște propuneri concrete, cu niște obiective clare, asumate, care până la finalul mandatului acestui guvermn să fie finalizate. Vă dau exemplu barajul de la Mihăileni care face o regularizare importantă și protejează împotriva inundațiilor din aval și este finalizat în proporție de 90%. Iar eu, ca Minister, dacă voi continuă să îi dau cum se spune bani cu țârâita, înseamnă că va mai dura finalizarea acestuia încă mulți ani. Poate fi  un exemplu elocvent în acest sens. Bineînțeles că toate aceste propuneri vor fi anunțate, prezentate, va fi o dezbatere publică pe marginea acestora, vor fi aprobate. Îmi doresc să realizez lucruri concrete, palpabile.

Un interviu realizat de Iulian Badea

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.