Expoziție de carte veche, la Muzeul Național al Unirii

Mai multe exemplare de carte veche – lucrări teologice, filosofice sau manuale școlare, din care unele unicat, apărute începând cu secolul al XVI-lea în tipografiile care au funcționat în Alba Iulia și aflate în prezent în patrimoniul mai multor biblioteci din țară, pot fi admirate în cadrul unei expoziții vernisate marți la Muzeul Național al Unirii (MNU) și care poate fi vizitată până în 29 octombrie.

‘Tipăritu-s-au în Ardeal, în cetatea Belgradului. 450 de ani de la tipărirea primei cărți la Alba Iulia’ este o expoziție care celebrează, așa cum îi spune și numele, aniversarea a patru secole și jumătate de la tipărirea primei cărți la Alba Iulia, a menționat inițiatorul acesteia, Florin Bogdan.

‘Practic, propune celui care o vizitează o poveste. O poveste care începe în 1567, cu Rafael Hoffhalter, primul tipograf din Alba Iulia, trece pe la Lorincz, ucenicul diaconului Coresi, ajunge în secolul al XVII-lea, la Tipografia Princiară, sprijinită de principii Transilvaniei, unde s-au tipărit acte oficiale, manuale pentru colegii academice sau cărți pentru români, în spiritul Reformei. Finalul acestui secol este dominat cumva de Tipografia Mitropoliei Ortodoxe, unde, pe lângă cărțile de cult, va apărea și acel abecedar românesc, Bucoavna din 1699. În ceea ce privește activitatea tipografică veche, ea se încheie la sfârșitul secolului al XVIII-lea, cu tipografia lui Ignac Batthyani, cea care a produs carte pentru Biserica Romano-Catolică în special’, a declarat Florin Bogdan.

Printre cărțile expuse se află și trei exemplare de carte unicat, respectiv un exemplar tipărit de tipograful Rafael în 1567, Christianus Schesaeus, Epithalamivm in honorem nvptialem magnifici domini Casparis Bökes de Korniat, Catehismul Calvinesc tipărit la Alba Iulia în 1648 și un act de hirotonire tipărit în 1700, o Singhelie.

Este expus și unul din cele trei exemplare, dintre care unul se găsește la Londra, care se mai păstrează din primul abecedar, Bucoavna de la Alba Iulia din 1699. Nu lipsesc din expoziție nici cărți cu semnături ale unor personalități — Gabriel Bethlen, Gheorghe Rákóczi I și Simion Ștefan.