Adrian Grecu (Mylan Romania), despre consecințele taxei clawback

0

Cotidianul online „Cronica Română” publică partea a doua a interviului cu Adrian Grecu, country manager al Mylan Romania. Dacă în prima parte, Adrian Grecu vorbește, printre altele, despre evoluția companiei Mylan, în cei aproape 60 de ani de la fondarea sa, despre extinderea și achizițiile companiei, despre cifra de afaceri, proiectele și realizările Mylan în România, dar și despre portofoliul de produse al Mylan, în cea de-a doua parte vorbește despre piața pharma, dar mai ales despre subiectul delicat al taxei clawback și consecințele acesteia asupra companiilor de medicamente generice și al pacienților români.

 

Un subiect important îl reprezintă impactul taxei clawback asupra companiilor care produc medicamente generice. Iar Mylan nu face, sunt convins notă discordantă…

Piața pharma din România este o provocare în fața căreia trebuie să fii pregătit pentru orice. Nu trebuie să te surprindă nimic și trebuie să fii pregătit să reacționezi ca și companie. Indiscutabil, la ora aceasta, pentru oricine din industria farma cea mai mare provocare este reprezentată de taxa clawback. Această taxă, când a fost introdusă, a fost anunțată ca o măsură temporară. Era după criză și nefiind suficienți bani s-a spus atunci că măsura va fi stabilită pentru o perioadă limitată de timp și că bugetul pentru medicamente va fi limitat, iar sumele ce vor depăși bugetul, vor fi plătite de companii. De atunci, am ieșit din criză, ne mândrim cu cea mai mare creștere economică, lucrurile sunt extraordinare, dar bugetul pentru medicamente a rămas același din trimestrul IV 2011. Aceasta este o problemă. Și anume că bugetul este mult prea mic pentru nevoile din România. Știu că poate părea un stereotip, în sensul că, fiind din industrie, spui automat că suma este foarte mică, dar este o realitate evidentă.

Avem argumente numeroase în acest sens. Din 2011, până astăzi, țara noastră  a avut și creștere economică, și inflație, și oameni care au îmbătrânit și au fost diagnosticați pe boli noi. Nu suntem o piață super-matură în care am avut acces nelimitat la tratamente, de toate felurile, încă de acum 50 de ani, și lucrurile sunt foarte asezate. Încă avem, din păcate, multe persoane bolnave care au nevoie de diagnosticare, de tratament. Piața de la noi încă nu s-a maturizat, mai este loc de creștere. În aceste condiții, nu poți să ai un buget fix de medicamente și mai ales pe o perioadă atât de îndelungată. Acesta este un aspect important. Un alt aspect important este acela că ne dorim, absolut normal, accesul la tratamente inovative. De altfel, se știe că industria de medicamente este dezvoltată prin inovație. Totul începe prin inovație, în sensul în care un medicament nou după zece ani își pierde patentul, după acea vine genericul și face tratamentul mai accesibil. Este vorba de o simbioză, de un proces normal.

Noi nu suntem împotriva introducerii de medicamente inovative, ba dimpotrivă. Pentru că acestea, peste zece ani, vor reprezenta, când își vor pierde patentul, chiar sursa de creștere a companiile de generice. Problema  majoră este de unde se plătesc aceste medicamente noi în cazul în care bugetul este fix? Pentru că se știe că orice lansare de medicament nou, pus pe lista de rambursare, necondiționat, înseamnă, automat,că tot ceea ce se va consuma va fi plătit de întreaga industrie. Ceea ce noi considerăm că nu este just. Ar trebui să existe niște fonduri separate sau suplimentare pentru tot ceea ce se lansează nou și inovativ. Să fie, spre exemplu, un fond separat alocat în acest sens pentru ca restul industrie să nu sufere. Mai mult, ca industria de generice, spre exemplu, noi,cei de la Mylan, ne mândrim că reducem semnificativ costul în sănătate în condițiile în care venim cu prețuri accesibile. Deci, eu, ca și companie reduc costul, dar mai sunt taxat și cu o taxă suplimentară de clawback. Considerați că este corect?

Care sunt soluțiile, pe care dumneavoastră, ca și cunoscător al acestei probleme, le vedeți în această direcție?

Sunt două etape pe care le-am derulat în timpul discuțiilor cu autoritățile. Într-o primă etapă, am propus un clawback diferențiat pentru producatorii  medicamentelor generice. Astfel încât medicamentele generice să plătească, absolut normal, o taxă clawback mai mică decât medicamentele inovative.  În țările Europei, cu o singură excepție, medicamentele generice nu plătesc clawback pentru că aceste medicamente, prin însăși natura lor, reduc costul în sănătate. Ele au o contribuție semnificativă la reducerea bugetului, deci de ce mai trebuie să le și taxezi suplimentar? Mai ales că vorbim și de prețuri diferite. Un medicament generic, spre deosebire de cel inovativ, are un preț mult mai mic. Asta pe de o parte. Pe de altă parte, pe termen mediu și lung, trebuie să acceptăm că alocăm cea mai mică sumă din UE și în sănătate, dar și în privința medicamentelor. Și suntem în urma acestor alocări chiar dacă luăm în calcul țări din afara UE. Acele șase miliarde de lei, bugetul pe baza căruia se calculează taxa clawback, ca și procent din PIB este cel mai mic din UE. În consecință, ar trebui alocate fonduri mai mari. Nu este o solicitare anormală, ci una de bun simț.

Este inadmisibil ca bugetul pentru medicamente, o repet, să fie același din 2011. Și ca să mergem mai departe, putem adauga faptul că această taxă clawback nici măcar nu este una predictibilă, noi nu știm care va fi, spre exemplu, valoarea acesteia trimestrul viitor sau  anul viitor.  Totul este fluctuant, nepredictibil, depinde de valoarea pieței, de ce molecule și la ce nivel sunt compensate. Noi, ca  și companie, așteptăm calculul CNAS, sperând că va fi un nivel cât de cât suportabil. Când vrei să elaborezi o strategie, să faci o investiție, trebuie să știi anticipat valoarea taxei clawback. În caz contrar, toată strategia ta devine inutilă și există riscul să ai pierderi foarte mari.

Cât de mari sunt riscurile menținerii sau, mai rău, a unei creșteri alarmante a taxei clawback pentru companiile de medicamente generice? Dar pentru pacienți?

Principalul risc este retragerea acelor medicamente generice care nu mai suportă, din punct de vedere al costurilor, taxa clawback. Oamenilor nu le place să vorbească despre profitabilitate, este chiar un subiect tabu, când este vorba de medicamente și sănătatea oamenilor. Trebuie, însă, să acceptăm realist aceste lucruri pentru că și companiile de medicamente generice sunt niște entități economice care au, până la urmă, drept scop, profitul. Bineînțeles, luând în calcul interesul major al pacientului. Dacă, însă, vinzi un produs în pierdere rezultă că ești ineficient din punct de vedere economic! Și, astfel, inevitabil, medicamentele cele mai ieftine ies de pe piață, fiind puternic impactate de valoarea taxei clawback. Este foarte simplu! Astfel că pacientul va trebui să plătească mai mult pentru un alt produs similar. Impactul cel mai mare este absența disponibilității produsului respectiv în piață.

Ca și plan de dezvoltare și investiții pe piața din România, existând o incertitudine foarte mare și companiile sunt reticenti în a face noi investiții. O companie mare, să nu uităm, se uită la costul de oportunitate, pe piețe similare. Și își va pune întrebarea: merită să investesc în România? Sau mai bine aleg Polonia, Ungaria, Bulgaria sau un alt stat?

Care a fost mesajul oficialilor români la problemele ridicate și care sunt soluțiile, fie și de compromis, avansate de aceștia?

Partea cea mai dureroasă este că nu ni s-a spus niciodată, deschis, în față că nu se poate, că nu se vrea să se facă nimic în această direcție. Ni se spune mereu că se înțelege situația, că se încearcă găsirea unor soluții, că urmează să ne vedem și lunile următoare, că au fost delegate CNAS, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății să caute și să identifice o soluție. Tot timpul primim  acest tip de mesaje, care, din păcate, nu au avut până acum nicio finalitate. Dacă luăm în calcul că se produc tot felul de schimbări la conducerea guvernului, ministerelor și a Casei Naționale de Sănătate, este evident că lucrurile se reiau mai mereu de la zero. Timpul trece și nu se schimbă nimic… Promisiuni și deschidere au existat, însă, rezultatele concrete au lipsit.

Un interviu de Iulian Badea

 

 

 

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.