Anchete / Reportaj — 15 noiembrie 2017
Vulcanul de la Racoș oferă o priveliște magică

Coloanele de bazalt de la Racoș și Lacul de Smarald fac parte din Rezervația de la Racoș, Brașov. Este un loc despre care se spune că are energie pozitivă.

Coloanele de bazalt de la Racoș și Lacul de Smarald se află pe teritorul comunei cu același nume din județul Brașov. Ele alcătuiesc o arie protejată de interes național. Sunt în partea de sud-est a Transilvaniei, și la nord-est de Brașov. În apropiere se află Munții Harghitei, Baraoltului și Perșani.

Rezervația naturală se întinde pe o suprafață de 1,10 hectare. Aici se găsesc coloane masive de bazalt, cu o geologie caracterizată prin prezența scurgerilor de lavă.

Coloanele de bazalt de la Racoș sunt rezultatul unei cariere exploatate în secolul 20. Formele de tip poliedru pot atinge înălțimi de până la 12 metri.

Coloanele de bazalt de la Racoș au o vechime de peste un milion și jumătate de ani, iar ele sunt mărturia activităților vulcanice din zonă, din Munții Perșani din Carpații Orientali.

Munții Perșani au o suprafață de aproape 1.000 metri pătrați. Se prelungesc cu Munții Harghitei. Cele mai mari vârfuri sunt Măgura Codlei de 1292 metri și Vârful Cetății de 1104 metri.

În interiorul creierei s-a format Lacul de Smarald, denumire provenită de la culoarea apei. Se spune că ar avea o adâncime de 10 metri. Lacul de Smarald s-a format în urma topirii zîpezilor și a precipitațiilor. În apropiere se află și vulcanul stins, într-o zonă cu o vegetație mai săracă, roșiatică. În trecut, pe aceste locuri se exploata zgura vulcanică.Chiar dacă nu este apă, fauna continue să existe și să reziste mediului.

Geologii spun că locul este asemănător cu cel de la vulcanul Etna, unde se găsesc aceleași tipuri de roci și culori. Specialiștii au descoperit aici tipuri de zgură precum cenușă, bombe vulcanice, piatra ponce, bazalturi, lave întărite, și multe altele. Interesant de văzut în zonă mai este Castelul Sukosd Bethlen, construit din piatră ponce și tuf vulcanic.

Vulcanul din Racoş doarme un somn fără oprire, iar priveliştea pe care o oferă craterul său este coborâtă parcă dintr-un vis. Un vulcan adormit pentru totdeauna care dovedeşte că nici interesul promovării frumuseţilor României nu este prea treaz. Din fericire există şi iubitori de natură, care dau sfoară în ţară atunci când descoperă sau redescoperă un loc deosebit, unic. Aşa cum este şi vulcanul cel adormit de la Racoş!

Mai poate fi admirată Cetatea de la Racoș ce face parte din situl arheologic de la Racoșul de Jos. În 1903, locuitorii din Racoş au cumpărat moşia şi cetatea, care pare mai degrabă un castel. Acum este în stare precară. Aici a fost cea mai mare așezare dacică din Țara Bârsei. Cetatea este al doilea centru politico- administrativ și religios după Sarmizegetusa.

Racoșul a fost baza militară a lui Decebal, în anul 106, înainte de a ataca legiunile romane pentru ultima dată. Printre vestigiile istorice descoperite se află un cui, un banal cui care de circa 2.000 de ani nu vrea să ruginească.

S-a dovedit că a fost realizat din alfa fier pur, nivelul impurităilor fiind infim. S-au mai descoperit ceramică, râșnițe de tuf și piatră, cuie, balamale, vârfuri de săgeți, porți de piatră, fibule de bronz.

Istoricii spun că localnicii se ocupau cu agricultura pentru hrană, dar și cu meșeșugăritul, mineritul și metalurgia. Se mai poate vizita Cetatea Rupea, Băile Homorod, Biserica Fortificată – Cetatea Viscri. În zonă mai sunt ape minerale și mofete.

Despre Coloanele de Bazat se spune că au energie pozitivă, iar dacă stai în preajma lor starea ta de sănătate va fi una mult mai bună.

La Racoș se ajunge pe drumul E60, cel ce duce de la Brașov spre Sighișoara. După Hoghiz se trece podul, apoi se face un drum spre Racoș. Coloanele de bazalt reprezintă unul din cele mai frumoase obiective turistice din Transilvania şi pot fi vizitate fără nici o taxă de intrare.

Surse: libertateapentrufemei.ro; viata-libera.ro;

 

Related Articles

Share

About Author

(0) Readers Comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *