CE avertizează România în privința deficitului

0

Comisia Europeană a constatat că România nu a adoptat măsuri active pentru a corecta devierea semnificativă de la obiectivele bugetare pe termen mediu, astfel că va cere Consiliului UE să recomande din nou Bucureştiului măsuri pentru corectarea deficitului bugetar excesiv.

Comisia Europeană constată că România nu corectează deficitul bugetar şi sesizează Consiliul UE. „În cazul României, Comisia Europeană a stabilit că nu a fost adoptată nicio acţiune efectivă ca reacţie la recomandarea făcută de Consiliul Uniunii Europene în iunie”.

În acest context, Comisia Europeană „propune Consiliului UE să adopte o recomandare revizuită adresată României pentru a corecta devierea semnificativă de la modul de ajustare a parcursului spre atingerea obiectivelor bugetare de termen mediu”, se arată într-un comunicat postat miercuri pe site-ul Executivului UE.

Potrivit Comisiei Europene, în 2017, deficitul general guvernamental este prognozat să rămână la 3% din PIB. În 2018, deficitul guvernamental general este prognozat să crească la 3,9% din PIB, iar în 2019 va ajunge la 4,1%, dacă nu se vor schimba politicile fiscale.

„Potrivit legii salarizării unitare, intrată în vigoare în iulie, toate salariile din sectorul public cresc cu 25% din ianuarie 2018. Legea prevede creşteri adiţionale pentru doctori şi profesori. Mai mult, impozitul pe venit este stabilit să scadă de la 16% la 10%. Aceste măsuri sunt stabilite să fie compensate parţial de trecerea contribuţiilor sociale de la 22,75% pentru angajator şi 16,5% pentru angajat, la 2%, respectiv 35%. Deficitul este prognozat să ajungă la 4,1% din PIB în 2019 dacă nu se vor asuma alte schimbări ale politicii fiscale”, se arată în documentul instituţiei.

„Ca o consecinţă a relaxării fiscale şi a creşterii deficitului de producţie internă, deficitul structural al României este prognozat să crească de la 2,25% în 2016 la 3,25% în 2017 şi aproape 4,25% în 2019. În ciuda creşterii PIB-ului, ponderea datoriei în PIB este anticipată să crească de la 37,6% din PIB în 2016 la 40,5% în 2019”, se mai arată în raportul previziunilor de toamnă

Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni indică un deficit de 0,81% din PIB, fapt care demonstrează că România se încadrează în ţinta de deficit de 2,96% din PIB anual, stabilită pentru anul 2017, arată Ministerul Finanţelor într-un comunicat transmis miercuri.

„Execuţia bugetului general consolidat pe primele nouă luni ale anului 2017 s-a încheiat cu un deficit de 6,8 miliarde lei, respectiv 0,81% din PIB, faţă de deficitul de 3,7 miliarde lei, respectiv 0,49% din PIB, înregistrat la aceeaşi perioadă a anului 2016”, precizează Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 180,4 miliarde de lei, reprezentând 21,6% din PIB, au fost cu 8,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

S-au înregistrat creşteri faţă de anul trecut la încasările din contribuţiile sociale (+16,1%), din impozitul pe salarii şi venit (+9,1%) şi din veniturile nefiscale (+17,4%).

 Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au scăzut cu 12,1% faţă de perioada similară din 2016, „scăderea fiind determinată, în principal, de eliminarea de la 1 ianuarie 2017 a impozitului pe construcţii speciale”, se arată în comunicatul Finanţelor.

Încasările din alte impozite şi taxe pe bunuri şi servicii au crescut cu 64,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creşterea fiind determinată, în principal, de evoluţia încasărilor aferente contribuţiei datorate pentru medicamente, precum şi pentru contractele cost-volum/cost-volum-rezultat finanţate din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În ceea ce priveşte veniturile din TVA, acestea au înregistrat o scădere cu 0,3% faţă de primele nouă luni ale anului 2016, „pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2016, a cotei standard de TVA de la 24% la 20%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2016. Totodată, din februarie 2017 se reflectă în încasări şi efectele reducerii cotei standard de TVA de la 20% la 19%”, mai precizează Finanţele.

Încasările din accize au fost cu 4% mai mici comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, fiind influenţate de reducerea nivelului acestora pentru unele produse energetice începând cu 1 ianuarie 2017.

Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate sunt în sumă de 7,5 miliarde de lei.

De cealaltă parte, cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 187,3 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 10,5% faţă de primele nouă luni ale anului trecut.

Potrivit Ministerului Finanţelor „cheltuielile de personal au crescut cu 21,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent fiind determinate de majorările salariale acordate în a doua parte a anului 2016, respectiv aplicarea, începând cu luna august 2016, a prevederilor OUG nr. 20/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi de creşterile salariale acordate în 2017, respectiv creşterea cu 15 % a salariilor din sănătate şi din educaţie de la 1 ianuarie 2017, a personalului plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei publice locale care beneficiază de majorarea cu 20% începând cu 1 februarie 2017, majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată de la 1.250 lei la 1.450 lei din 1 februarie 2017, majorarea cu 50% a salariului brut şi a sporurilor pentru personalul din instituţiile publice de spectacole sau concerte începând cu 1 februarie 2017, precum şi aplicarea începând cu 1 iulie 2017 a prevederilor din Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.

Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 3,6% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creştere mai mare înregistrându-se la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, de 5,2%.

Subvenţiile sunt în creştere cu 4,0% în timp ce dobânzile sunt mai mici cu 5,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Finanţele mai precizează: „Cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul precedent cu 11,7%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 5,25% a punctului de pensie de la 1 ianuarie 2017, ajungând la 917,5 lei, şi cu 9% de la 1 iulie 2017 a punctului de pensie, ajungând la 1000 lei, precum şi alte măsuri ce au fost aprobate în timpul anului 2016 care au contribuit la sporirea cheltuielilor sociale cum sunt: creşterea numărului de beneficiari de ajutor social prin excluderea alocaţiei de stat pentru copii din veniturile familiei la stabilirea ajutorului social (VMG); creşterea indemnizaţiei acordate adultului cu handicap vizual grav prin majorarea cu 25% a salariului net al asistentului social debutant cu studii medii din unităţile de asistenţă socială din sectorul bugetar, altele decât cele cu paturi şi majorarea numărului de persoane încadrate în diverse tipuri de handicap; majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie; pensii de serviciu pentru grefieri, personal aeronautic, funcţionari publici parlamentari, auditori ai Curţii de Conturi.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 12,1 miliarde lei, respectiv 1,4% din PIB.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.