Principesa Margareta a devenit Regină
Statutul Casei Regale, care a fost modificat la mijlocul anilor 2000, prevede ca după moartea Regelui Mihai, Principesa Margareta să devină Regina Margareta.
Principesa Margareta va rămâne și șef al Casei Regale.
„Şeful Casei Regale a României, potrivit tuturor practicilor şi convenţiilor de astăzi, este de jure sau de facto Suveran, în termeni de autoritate asupra Casei Regale a României, la orice moment. Imediat după decesul Şefului Casei Regale a României, fără vreo proclamaţie ulterioară, Moştenitorul Evident sau Moştenitorul Prezumptiv, în funcţie de cine va fi în viaţă şi primul în linia de succesiune la acel moment, va primi din acea clipă titlul şi apelativul de Rege sau Regină, indiferent de poziţia Familiei ca Dinastie domnitoare sau ne-domnitoare şi indiferent dacă, mai târziu, va alege sau nu să nu foloseasca un asemenea titlu sau apelativ”, se arata in statutul Casei Regale.
Înainte de moartea Regelui Mihai, Casa Regală a prezentat componența Casei Regale și linia de succesiune, în condițiile în care nepotul Regelui, principele Nicolae, a fost exclus de la succesiune.
Astfel, Principesa Margareta este prima în ordinea de succesiune, fiind urmată de Principesa Elena, Elisabeta Karina de Roumanie (fiica principesei Elena), principesa Sofia a României şi principesa Maria a României. Doar șeful Casei Regale a României este cel care poate modifica linia de succesiune, potrivit statutului Casei Regale.
Totodată, consortul Principesei Margareta, fostul actor Radu Duda, va primi titlul de „Alteţa Sa Regală Principele Consort al României”.
Comisia Juridică din Senat are pe ordinea de zi un proiect de lege privind statutul Casei Regale, o inițiativă a președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, și a președintelui Camerei Deputaților, Liviu Dragnea.
Propunerea legislativă prevede recunoaşterea Casei Regale ca persoană juridică de drept privat şi acordarea statutului de utilitate publică. În plus, legea propune recunoaşterea poziţiei de Şef al Casei Regale a României, ca poziţie onorifică, asimilată protocolar cu aceea a unui fost şef de stat.
Potrivit actului normativ, reprezentanții Casei Regale urmează să aibă mai multe beneficii din partea statului, printre care să locuiască în următorii 49 de ani în Palatul Palatul Elisabeta şi să aibă posibilitatea de a angaja 20 de persoane.
Cheltuielile de funcționare a Casei Regale vor fi suportate din fondurile publice, iar bugetul acesteia va fi adoptat prin hotărâre de Guvern. Șeful Casei Regale, adică viitoarea Regină Margareta, va avea obligația de a prezenta în fiecare an un raport de activitate Parlamentului.