Motivarea CAB în cazul arestării lui Arsene

Curtea de Apel Bacău susţine că arestare preventivă a lui Ionel Arsene, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Neamţ şi liderul filialei judeţene a PSD, era necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, evidenţiată de instanţă pe mai multe planuri.

Curtea de Apel Bacău precizează în motivarea deciziei de arestare preventivă a lui Ionel Arsene, preşedintele suspendat al Consiliului Judeţean Neamţ şi liderul filialei judeţene a PSD, că există probe suficiente că acesta ar fi săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă de care este acuzat.

“Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău apreciază că aceste probe sunt suficiente pentru a reţine că rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, prin primirea sumei de 100.000 euro pentru ca acesta din urmă să-şi exercite indirect influenţa asupra lui H.G., preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate, cu scopul de a-l declara incompatibil pe T. C. (în acea perioadă preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ şi preşedintele UNPR Neamţ)”, se arată în motivare.

Instanţa consideră că privarea de libertate a lui Ionel Arsene este necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică.

“Raportând considerentele teoretice expuse la situaţia concretă din dosar, Judecătorul de drepturi şi libertăţi de la Curtea de Apel Bacău constată că privarea de libertate a inculpatului e necesară pentru înlăturarea stării de pericol pentru ordinea publică, care se evidenţiază pe mai multe planuri, acestea întrepătrunzându-se unele cu altele”, precizează sursa citată.

Un prim plan, notează instanţa, derivă din gravitatea abstractă a comiterii unor fapte de corupţie, gravitate recunoscută drept una ridicată în orice societate democratică în care domnia legii este de cea mai importanţă în dezvoltarea sa sub toate aspectele.

“O asemenea societate nu poate funcţiona normal fără ca persoanele care reprezintă o autoritate sau chiar o funcţie publică să nu fie la adăpost de orice bănuială de influenţă, în alt mod decât cel reglementat legal sau administrativ. În considerarea acestui deziderat, primordial în asigurarea ordinii de drept, orice încercare de corupere a unui funcţionar se impune a fi sancţionată dur şi imediat. Combaterea acestei maladii sociale a constituit o preocupare constantă pentru autorităţi şi face obiectul a numeroase instrumente juridice naţionale şi internaţionale”, se mai arată în motivare.

Printre aceste instrumente juridice se află Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei, adoptată la New York, la 31 octombrie 2003, Convenţia penală privind Corupţia a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 27 ianuarie 1999.

“Se subliniază acolo că fenomenul corupţiei constituie o ameninţare pentru stabilitatea şi siguranţa societăţilor, subminând instituţiile şi valorile democratice, valorile etice şi justiţia, compromiţând dezvoltarea durabilă şi statul de drept; corupţia subminează principiile de bună administrare, echitate şi justiţie socială, denaturează concurenţa, împiedică dezvoltarea economică şi pune în pericol stabilitatea instituţiilor democratice şi bazele morale ale societăţii”, se mai arată în motivare.

Instanţa mai notează că şi din Strategia naţională anticorupţie, adoptată de Guvernul României, că la nivelul percepţiei publice corupţia continuă să fie identificată ca o piedică în prestarea serviciilor publice de calitate la nivel central şi local.

Totodată, Raportul Comisiei Europene privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare reiterează recomandarea consolidării politicii generale anticorupţie, cu deosebire la nivel înalt, menţionează motivarea Curţii de Apel Bacău.
Un al doilea plan se referă la condiţiile concrete în care se presupune că a fost comisă fapta.