Iluziile lui Cioloș

0

Cioloș a revenit în politică. A lansat, cu surle și trâmbițe, un nou partid: „Mişcarea România Împreună”.  Gest previzibil, de altfel, după ce a gustat, timp de mai bine de un an, din privilegiile funcției de premier. Iar gustul Puterii nu poate să nu lase urme…

Propulsat în scaunul călduț de la Palatul Victoria, în urma tragediei de la Colectiv, Cioloș a fost privit inițial ca un simbol al profesionalismului care, împreună cu echipa sa, va pune bazele unei guvernări competente, apolitice, pliată exclusiv pe interesele milioanelor de români.

Guvernarea Cioloș a fost, însă, un eșec pe linie. Am asistat, practic, la o pervertire a noțiunii de tehnocrat, de profesionist independent, imun la influențele politice. Indiferent dacă poate accepta sau nu o realitate alarmantă, Cioloș are o parte uriașă de vină în această direcție. Într-o proporție covârșitoare, miniștrii și secretarii de stat ai Cabinetului său, au fost numiți personal sau cu acordul său. Practic, el a fost cel care și-a făcut echipa guvernamentală. El a fost cel care a susținut/protejat incompetența crasă a unora dintre miniștri. Din păcate, pentru el, pentru România, performanțele manageriale ale Guvernului său au fost dezastruoase.

De altfel, Cioloș și echipa sa (penibilă) de tehnocrați, cocoțați în funcții cu care nu aveau nici cea mai mică legătură, sunt principalii responsabili de succesul electoral răsunător al PSD la alegerile din decembrie 2016!

Modul duplicitar al lui Cioloș, care a fost, în campania electorală, cu un picior în barca penelisto-useristă și cu un altul în cea a unei echidistanțe/independențe politice mimate, a adus grave prejudicii PNL și USR.

După alegeri, după pierderea funcției de premier, Cioloș a devenit, previzibil, interesat de intrarea în politică. A refuzat ofertele PNL și USR și a lansat, initial, „Platforma România 100”, plină de stereotipuri, clișee și sloganuri demagogice, prin intermediul căreia a pus, treptat, bazele unui nou partid politic. „Mişcarea România Împreună” se vrea o alternativă viabilă la actualele partide politice parlamentare.

„Vrabia mălai visează” spune un proverb popular românesc pliat perfect pe realitatea politică în care trăiește Dacian Cioloș. Indiscutabil, Cioloș se bucură încă de o cotă de încredere. Nici pe departe atât de mare pe cât crede fostul premier. Mulți văd o similitudine între viitorul traseu politic al acestuia și cel al lui Macron, în Franța. Este o glumă bună să-l compari pe Cioloș cu Macron, la prestație, anvergură, discurs politic, captarea voturilor cetățenilor nemulțumiți/scârbiți de clasa politică actuală. Noul partid va atrage mulți neaveniți care vor vedea în acesta o rampă de lansare către privilegiile politicii.

Nu-l văd, însă, pe Cioloș, capabil să ducă până la capăt acest proiect ambițios. În sensul în care să poată aduce la vot mulți români nehotărâți și care să poată propulsa în Viitorul Parlament acest nou partid. Uitați-vă la PMP și ALDE, două partide puternice, cu lideri influenți, cu filiale pline de politicieni versați care au adus lângă ei oameni de afaceri potenți… și, abia, abia, au reușit să acceadă în Parlament! Cu atât mai greu devine pentru un partid nou, fără o finanțare consistentă, să capteze atenția electoratului.

Au fost, în ultimii ani, ce-i drept, fumigenele PPDD și, mai nou, USR, care s-au/se vor stins/stinge destul de rapid.

USR reprezintă, din punctul meu de vedere, o dezamăgire. Se comportă mai mult ca un ONG decât ca un partid politic responsabil care are în cadrul său parlamentari competenți, pliați pe realitățile Legislativului. Sunt convins că, până la viitoarele alegeri, aleșii USR se vor risipi în cele patru zări politice. Previzionez că, după alegerile europarlamentare, USR se va sparge! Prea multe interese, prea multe orgolii, pentru liderii unui partid care încep să simtă avantajele intrării în Parlament.

La rândul său, PNL nu convinge. Aceiași lideri compromiși, care fac blat de ani de zile, în teritoriu, cu baronii PSD, și care nu pot vedea mai departe de interese electorale, evident personale, de grup.

De altfel, pe disiparea voturilor care merg în direcția Opoziției, pe perpetuarea tezei “toți suntem la fel”, mizează PSD. Pe o prezență cât mai scăzută la urne și pe o Opoziție cât mai slăbită. Măcinată de interminabile orgolii.

În rest, apariția unui nou partid, după același tipar ca și celelalte, care vinde românilor clișee gen “o Românie fără corupție”, “clasă politică responsabilă”, “guvernare de bun simț”, “o Românie fără sărăcie”, “economie competitivă” etc, nu are nicio șansă să conteze, cu adevărat, în economia viitorului Legislativ.

În mod cert, Cioloș va simți acest lucru pe propia sa piele. Va înțelege rapid că “iarna nu-i ca vara” și că există o distanță uriașă între a fi numit premier și a ajunge, prin căi și lupte politice de uzură, în această funcție!

Dar fiecare are dreptul să viseze. Iar Cioloș nu face notă discordantă…

Din păcate, fără o coalizare responsabilă a Opoziției, într-un proiect comun care să se opună PSD, mă tem că Dragnea și colegii săi vor rămâne pentru mulți ani la guvernare! Din simplul motiv că mecanismul electoral, bine uns cu sume uriașe de către pesediști, plus diversiunea/manipularea odioasă la care sunt supuși prin televiziunile de casă ale PSD, va face greu de trimis în Opoziție un partid care se visează deja veșnic la guvernare și care va face orice să rămână acolo, sus, la vârful Puterii!

Un rol important îl are aici și președintele Iohannis, cel care a avut, din păcate, o prestație mult prea modestă! Vom vedea, însă, ce ne va rezerva viitorul…

Un editorial de Iulian Badea

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Moderarea comentariilor este activată. Poate dura ceva timp până ce comentariul tău va fi aprobat.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.